Republica Moldova, în topul mondial al țărilor cu cea mai mare pondere de teren arabil: 56,8% din suprafață
239
Bangladesh are cea mai mare pondere de teren arabil din lume, urmată de Danemarca și Republica Moldova
Bangladesh deține cea mai mare pondere de teren arabil din suprafața sa totală, cu 60,6%, fiind urmată de Danemarca, cu 59,1%. Ucraina și Republica Moldova ocupă următoarele poziții, cu câte 56,8%.
Mai multe state din Asia de Sud au, de asemenea, ponderi ridicate de teren arabil. India înregistrează 51,8%, iar Pakistanul 39,3%. În schimb, terenurile arabile sunt rare în mare parte din Orientul Mijlociu, unde ariditatea, deficitul de apă și degradarea solurilor limitează cultivarea.
Clasamentul prezintă procentul din suprafața fiecărei țări care este clasificată drept teren arabil, pe baza datelor Băncii Mondiale. Terenul arabil include suprafețele cultivate temporar, pajiștile temporare folosite pentru cosit sau pășunat, grădinile comerciale ori familiale și terenurile lăsate temporar în pârloagă.
Indicatorul reprezintă ponderea terenurilor arabile din suprafața totală a unei țări, nu cantitatea absolută de teren agricol deținută de aceasta. Prin urmare, un procent ridicat nu înseamnă automat că statul respectiv are cele mai întinse suprafețe agricole sau că produce cea mai mare cantitate de hrană.
Țările în care terenurile arabile ocupă cea mai mare pondere
Clasamentul statelor în funcție de procentul terenurilor arabile din suprafața totală este următorul:
1. Bangladesh – 60,6%
2. Danemarca – 59,1%
3. Ucraina – 56,8%
4. Republica Moldova – 56,8%
5. India – 51,8%
6. Burundi – 51,4%
7. Togo – 48,7%
8. Rwanda – 47,0%
9. Ungaria – 45,4%
10. Gambia – 43,5%
11. Malawi – 42,4%
12. Nigeria – 40,5%
13. Pakistan – 39,3%
14. Mauritius – 37,6%
15. Lituania – 36,8%
16. Polonia – 36,6%
17. România – 36,5%
18. Haiti – 36,5%
19. Comore – 34,9%
20. El Salvador – 34,8%
Bangladesh se află pe primul loc, cu 60,6%, înaintea Danemarcei, care are 59,1%. Ucraina și Republica Moldova se află la egalitate, cu 56,8%, iar India completează primele cinci poziții, cu 51,8%.
În partea superioară a clasamentului se regăsesc și mai multe state africane, printre care Burundi, Togo, Rwanda și Nigeria. Totuși, procentul de teren arabil nu reflectă în mod direct dimensiunea agriculturii sau cantitatea de alimente produsă de o țară.
De exemplu, statele cu suprafețe foarte mari pot avea o pondere relativ modestă de teren arabil, dar pot cultiva suprafețe agricole uriașe. Din acest motiv, țările care contribuie cel mai mult la alimentația populației mondiale nu sunt neapărat aceleași cu statele care au cea mai mare pondere de teren arabil.
Diferența dintre Asia de Sud și Orientul Mijlociu
Asia de Sud se remarcă prin rețele extinse de râuri și câmpii fertile, în special în jurul bazinelor fluviilor Gange-Brahmaputra și Indus. Aceste sisteme de apă, care traversează frontierele mai multor state, au un rol central în productivitatea agricolă a regiunii.
Agricultura rămâne profund legată de economiile și mijloacele de trai ale populației din Asia de Sud. În India, de exemplu, fermele mici sunt răspândite, iar irigațiile și cultivarea intensivă susțin activitatea agricolă pe suprafețe extinse.
În mare parte din Orientul Mijlociu se observă situația opusă. Aproximativ 92% din regiunea arabă este considerată hiper-aridă, iar lipsa apei și degradarea solurilor exercită o presiune suplimentară asupra terenurilor agricole.
Țările cu precipitații reduse s-au bazat, în consecință, pe irigații, ape subterane și tehnologii agricole pentru a compensa condițiile naturale dificile. Importurile de alimente au contribuit, de asemenea, la acoperirea diferenței dintre producția internă și consum.
O pondere redusă a terenurilor arabile nu determină singură securitatea alimentară. Accesul la apă, infrastructura, tehnologiile disponibile și capacitatea de a importa produse alimentare au, la rândul lor, o importanță majoră.
Mai multe terenuri arabile înseamnă că o țară este mai săracă?
Clasamentul include state cu venituri mai mici, precum Burundi și Malawi, dar și economii europene mai prospere, cum sunt Danemarca, Ungaria și Lituania. Acest lucru arată că nu există o legătură simplă între nivelul veniturilor și ponderea terenurilor arabile.
Totuși, agricultura are adesea un rol mai important în economie și în ocuparea forței de muncă în țările în curs de dezvoltare. Fermele mici sunt deosebit de răspândite în economiile cu venituri reduse, unde agricultura asigură încă locuri de muncă pentru o parte considerabilă a populației.
Geografia influențează cantitatea de teren care poate fi cultivată, în timp ce dimensiunea fermelor, capitalul disponibil și tehnologia determină cât de productivă devine acea suprafață. Astfel, un procent mare de teren arabil poate reprezenta un avantaj, dar nu garantează singur o agricultură mai eficientă sau o securitate alimentară mai bună.
18.09.2026
20:13
18.09.2026
19:47
18.09.2026
19:41
18.09.2026
19:14
18.09.2026
19:13
18.09.2026
18:37
18.09.2026
18:27
18.09.2026
18:03
18.09.2026
17:50
18.09.2026
17:42
18.09.2026
20:13
18.09.2026
19:47
18.09.2026
19:42
18.09.2026
19:41
18.09.2026
19:14
18.09.2026
19:13
18.09.2026
18:37
18.09.2026
18:27
18.09.2026
18:03
18.09.2026
17:50
18.09.2026
17:42
18.09.2026
17:42
18.09.2026
17:33
18.09.2026
17:24
18.09.2026
17:19
18.09.2026
17:19
18.09.2026
17:17
18.09.2026
16:34
18.09.2026
16:33
18.09.2026
16:22
18.09.2026
16:06
18.09.2026
16:02
18.09.2026
15:22
18.09.2026
15:16
18.09.2026
14:41
Ex-funcționar al administrației de la Tiraspol, DESFIINȚEAZĂ retorica Kremlinului și respinge „protecția” Moscovei în stânga Nistrului: „Protecția voastră înseamnă orașe și sute de sate șterse de pe fața pământului"
Avertisment privind Moldova: Putin ar putea viza țara, iar Kremlinul ar pregăti trimiterea a mii de soldați în Transnistria
Ministrul Justiției, la conferința internațională a avocaților: cooperarea instituțională trebuie să se bazeze pe responsabilitate, respect și încredere
Oana Țoiu, despre startul Turului României la Chișinău: „Sportul are puterea de a crea punți acolo unde istoria a trasat granițe”
Testul de maturitate al R. Moldova. Daniel Vodă explică ce urmează în procesul de ADERARE și reintegrare: „Moldova trebuie să intre în Uniunea Europeană cu drepturi depline, fără statut de «membru pe jumătate”
















