AI-ul, medicina alternativă și schimbările climatice, printre provocările sănătății moderne. Dr. Valentin Veron Toma, la Academia de Sănătate

AI-ul, medicina alternativă și schimbările climatice schimbă modul în care privim sanatatea. Dr. Valentin Veron Toma explică la Academia de Sănătate riscurile și soluțiile.

Dr. Valentin Veron Toma, doctor în științe medicale, specialitatea Psihiatrie, antropolog medical în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București, a fost invitat la Academia de Sănătate.

Alături de acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate, dr. Valentin Veron Toma a vorbit despre cele mai importante provocări care influențează sănătatea oamenilor în prezent.

Impactul Inteligenței Artificiale și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale

„Ajungem să ne dăm seama că internetul, permanenta conexiune la mediul digital, pe lângă beneficiile majore și progresul economic și social real pe care le aduc, au și un impact negativ asupra sănătății”

Specialistul a explicat că dezvoltarea tehnologiei și folosirea permanentă a rețelelor sociale aduc beneficii importante, însă pot influența negativ sănătatea mintală. Conectarea continuă la mediul digital schimbă modul în care oamenii comunică, se informează și își gestionează relațiile.

De ce oamenii apelează la medicina alternativă chiar și în țările cu sisteme medicale dezvoltate

„Oamenii pot avea credințe magice, mistice și pot să se adreseze preoților, unor vindecători din alte tipuri de medicină și mai puțin medicilor, spitalelor și specialităților foarte tehnice pe care noi le reprezentăm”

Potrivit medicului, recursul la medicina alternativă nu dispare nici în statele care au sisteme medicale performante. Credințele personale, explicațiile mistice și nevoia de apropiere umană îi pot determina pe unii pacienți să se adreseze unor vindecători sau reprezentanților altor forme de medicină, în loc să apeleze la medici și spitale.

Care sunt nevoile pacientului

„Pacientul are nevoie de o componentă de comunicare importantă și de o relație umană. Atâta timp cât noi tehnologizăm relația cu pacientul și ne bazăm din ce în ce mai mult pe analize medicale obiective și renunțăm la componenta subiectivă a trăirii pacientului, dăm la o parte o componentă importantă”

Relația dintre medic și pacient trebuie să includă comunicare, empatie și înțelegerea experienței personale a bolii. Analizele și datele medicale sunt esențiale, însă ele nu pot înlocui complet discuția cu pacientul și modul în care acesta își trăiește suferința.

Terapia prin râs în spitale

„Într-o clinică de chirurgie oncologică, un clown care venea și făcea tumbe, făcea giumbușlucuri și, la un moment dat, o pacientă din România se uită și zice: „Își bat joc de noi. Noi suntem aici cu un picior în groapă și ăștia își bat joc de noi””

Exemplul arată că terapiile bazate pe umor și divertisment trebuie adaptate situației fiecărui pacient. Ceea ce pentru unii poate fi o formă de alinare, pentru alții poate părea nepotrivit sau chiar lipsit de respect, mai ales în momente de mare vulnerabilitate.

Antropologia medicală îi învață pe medici să înțeleagă cultura și credințele pacientului

„Modelează tinerii medici să înțeleagă această componentă a contextului social și cultural al bolii, cu care pacientul vine în fiecare zi la întâlnirea cu practicienii din medicină, dar despre care practicienii din medicină de la noi nu știu absolut nimic”

Antropologia medicală îi ajută pe viitorii medici să înțeleagă contextul social și cultural în care apare boala. Fiecare pacient vine la consultație cu propriile valori, credințe și experiențe, iar aceste elemente pot influența felul în care înțelege diagnosticul și acceptă tratamentul.

Aceste teme sunt importante pentru o relație medicală mai apropiată de nevoile reale ale pacientului. Înțelegerea culturii și a convingerilor acestuia poate contribui la o comunicare mai eficientă și la creșterea încrederii în actul medical.

Colecția de peste 6.000 de cranii a Institutului Rainer. Ce cercetează antropologii astăzi

„Este o colecție unică în România, este una dintre colecțiile importante la nivel european și are și o componentă de unicitate absolută la nivel european”

Institutul Rainer deține o colecție de peste 6.000 de cranii, considerată unică în România și importantă la nivel european. Cercetările antropologilor urmăresc să ofere informații despre populații, boli, stiluri de viață și transformările biologice și sociale ale oamenilor de-a lungul timpului.

Schimbările climatice și impactul asupra sănătății

„Întreg continentul european are o rată de încălzire dublă față de celelalte zone ale lumii, dar România se încadrează și ea în același regim de încălzire. Vedem că avem maxime de temperatură în fiecare an depășite. 2023 a fost un vârf, 2024 a depășit 2023, iar 2026 a depășit 2025 și toți anii trecuți ca intensitate a temperaturilor extreme”

Schimbările climatice au efecte directe asupra sănătății, prin creșterea temperaturilor extreme și apariția unor riscuri suplimentare pentru populație. România se înscrie în tendința de încălzire observată la nivel european, iar recordurile de temperatură sunt depășite de la un an la altul.

Emisiunea va fi difuzată joi, 23 septembrie, de la ora 18:00.