Trei CĂRȚI celebre care NU pot fi ecranizate. De ce REFUZĂ autorii

Mai multe filme celebre sunt de multe ori adaptări ale unor romane sau nuvele, dar, cu toate acestea, există câteva capodopere literare a căror transpunere pe marile ecrane este imposibilă.

Scriitorul J.D. Saligner a făcut tot posibilul ca lucrarea care l-a consacrat, „De veghe în lanul de secară”, să nu fie transformată în film. El a refuzat, până la moartea sa, în 2010, să cedeze drepturile romanului. Mulţi sunt de părere că reticenţa scriitorului este un rezultat al adaptării dezastruoase a romanului „Unchiul Wiggily în Connecticut”, peliculă regizată de Mark Robson, scrie descopera.ro.

Numeroşi producători şi regizori s-au arătat interesaţi să cumpere drepturile romanului. Printre ei se numără Billy Wilder, Elia Kazan, Marlon Brando, Steven Spielberg, Jack Nicholson, Terrence Malick sau Leonardo DiCaprio, însă teama cea mare a lui Salinger este că firul narativ al romanului nu poate fi tradus în timp, fapt ce a făcut ca niciun nume de la Hollywood să nu reuşească să-l convingă să permită ecranizarea cărţii.

Cu toate acestea, în 1957, scriitorul spunea că ar fi dispus să ia în calcul o ecranizare postumă a cărţii. „În primul rând, este posibil ca drepturile să fie vândute într-o zi. Având în vedere că există o probabilitate foarte mare să nu mor bogat, mă gândesc foarte serios să las drepturile nevândute soţiei şi fiicei mele, pe post de poliţă de asigurare. Nu îmi face nicio plăcere, aş adăuga, însă ştiu că nu ar trebui să văd rezultatele tranzacţiei”, spunea Salinger.

Cu toate că numeroase pelicule cu teme religioase au avut un mare succes la box office, o adaptare „adevărată” a poemului epic, „Paradisul pierdut”, scris de John Milton, pune o serie de probleme, cel puţin din punct de vedere al producţiei. În primul rând, ar fi o provocare alegerea actorilor care să îi joace pe Dumnezeu şi pe Satana, pe Eva şi pe Adam. Apoi, există piedica goliciunii „o problemă foarte mare pentru un studio mare de filme”, după cum a explicat producătorul Vincent Newman pentru New York Times, în 2007.

Câţiva ani mai târziu, Alex Proyas a încercat să ecranizeze poemul cu Bradley Cooper în rolul lui Lucifer, însă acesta a eşuat în 2012.

Romanul „Un veac de singurătate” a fost atât de bine primit, încât subiectul său ar putea impresiona la gala premiilor Oscar. Cartea, publicată în 1967, a fost tradusă în 37 de limbi, iar în ciuda numeroaselor oferte, autorul Gabriel García Márquez a refuzat să cedeze drepturile.

El i-ar fi spus producătorului american de filme Harvey Weinstein că ar accepta să-i permită ecranizarea romanului dacă regizorul va fi Giuseppe Tornatore şi dacă și cartea ar fi filmată în întregime, dar să se lanseze câte un capitol de două minute, în fiecare an, timp de 100 de ani.