SONDAJ: Europenii sunt ÎNGRIJORAȚI de o eventuală confruntare a unui membru NATO cu Rusia

Opinia publică din unele ţări europene este reticentă în a susţine o apărare colectivă pentru unii membri NATO în cazul în care aceştia ar fi atacaţi de Rusia, potrivit unui sondaj realizat la nivel internaţional, relatează BBC News Online, citat de Mediafax.

Raportul realizat de Pew Research Center sondează opiniile din America de Nord şi Europa, precum şi din Ucraina şi Rusia pentru a evalua atitudinile publice faţă de actuala criză ucraineană.

Acesta nu este primul sondaj de opinie pe tema actualei crize în relaţiile dintre Est şi Vest, dar este unul de amploare, care acoperă numeroase ţări. Printre aliaţii occidentali se numără cele şase mari ţări europene (Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie), precum şi Statele Unite şi Canada.

Ceea ce frapează în urma acestui studiu este reticenţa în multe ţări din Europa de a fi atrase într-un conflict militar cu Rusia, fie în Ucraina, fie în altă parte a Europei.

Poate că cel mai interesant este răspunsul la întrebarea: „Dacă Rusia intră într-un conflict militar grav cu unul dintre vecinii săi care este membru NATO, ar trebui ca ţara noastră să folosească forţa pentru a-l apăra?”. Această întrebare este formulată pe baza unui principiu fundamental al Tratatului NATO din 1949, articolul 5, care stipulează că „un atac armat împotriva unui membru ... trebuie considerat un atac împotriva tuturor”. Acesta este principalul motiv pentru care ţările mici de la periferia Rusiei, precum cele trei ţări baltice, au vrut să adere la NATO.

Potrivit sondajului din cele şase mari ţări europene, sprijinul pentru implementarea acestei promisiuni de securitate nu este foarte mare. În medie în Europa, doar 48 la sută dintre cei intervievaţi susţin ideea ca ţara lor să folosească forţa pentru a veni în ajutor unui alt membru NATO atacat de Rusia.

Dintre ţările în care s-a desfăşurat sondajul, Germania este cea mai reticentă. Astfel, 58 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că nu se gândesc ca ţara lor să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat NATO împotriva Rusiei. Nici în Franţa sprijinul nu este foarte mare, 53 la sută dintre cei chestionaţi manifestându-şi opoziţia, în timp ce în Marea Britanie mai puţin de 50 la sută susţin ideea unui atac.

Prin contrast, peste jumătate dintre cei chestionaţi în Statele Unite şi Canada au susţinut folosirea forţei pentru apărarea aliaţilor: 56 la sută în Statele Unite şi 53 la sută în Canada.

De asemenea, este de remarcat varietatea de opinii în cadrul NATO cu privire la atribuirea responsabilităţii pentru violenţele din estul Ucrainei.

Potrivit sondajului, 57 la sută dintre polonezi susţin că Rusia este cea responsabilă, dar în Germania şi Italia doar 29 la sută dintre respondenţi afirmă acest lucru. În multe alte ţări, un sfert dintre cei chestionaţi susţin că nu ştiu a cui este responsabilitatea.

Deşi sondajul sugerează un consens în majoritatea ţărilor europene şi în America de Nord că Ucraina ar trebui să primească ajutor economic, mulţi dintre cei chestionaţi au declarat că se opun furnizării de arme Ucrainei, pe care aceasta să le folosească împotriva Rusiei. Doar în Polonia majoritatea populaţiei s-a declarat în favoarea furnizării de arme Ucrainei.

În ceea ce priveşte atitudinea faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, doar 19 la sută dintre germanii din vestul ţării au o atitudine pozitivă faţă de el, comparativ cu 40 la sută dintre germanii din est. În Statele Unite, republicanii tind să fie mai duri decât democraţii atunci când este vorba despre folosirea forţei.

În multe feluri, nesiguranţa pe care o dezvăluie sondajul nu este surprinzătoare. Acesta este un conflict complex şi turnurile sale nu au fost întotdeauna uşor de urmărit. În plus, este o criză la care răspunsurile nu sunt uşoare.

Chiar şi în Ucraina, imaginea este ambivalentă, sugerând o animozitate mare faţă de Rusia, dar şi critici faţă de Guvernul de la Kiev şi dezamăgire faţă de modul în care preşedintele Petro Poroşenko gestionează criza.

Prin contrast, ruşii sunt mult mai uniţi în ceea ce priveşte modul în care ar trebui să se răspundă la această criză.