Companiile nu mai au nevoie de explicații despre AI, ci de decizii și acțiuni concrete

România are o rată de adoptare a inteligenței artificiale de 5,2% în rândul companiilor cu minimum 10 angajați, față de aproape 20% la nivelul Uniunii Europene. Cifra a fost prezentată la Romanian Digital Day, în Parlamentul European, în luna iunie 2026, și spune mai mult decât pare la prima vedere.

Nu arată doar că firmele românești folosesc prea puțin inteligența artificială. Arată și că multe dintre ele au rămas între înțelegerea schimbării și decizia de a face ceva concret.

În 2025, era oarecum firesc ca multe companii să urmărească fenomenul, să testeze instrumente și să încerce să înțeleagă ce înseamnă AI pentru activitatea lor.

În 2026, această perioadă ar fi trebuit deja depășită.

Nu toate firmele au nevoie de același proiect, însă fiecare are nevoie să își stabilească primii pași potriviți. Fără o direcție clară, interesul pentru AI rămâne doar la nivel de discuție, testare și amânare.

În perioada mai 2025 – august 2026, am pregătit și transmis peste 100 de planuri strategice pentru creșterea Autorității Digitale, dezvoltarea semnalelor de încredere pentru sistemele AI, cunoscute drept AI Trust, și creșterea AI Visibility, pentru companii din domenii diferite.

În 2026, doar 5% dintre aceste companii au trecut la dezvoltarea efectivă a unei astfel de strategii digitale. Nu este un studiu statistic și nu sugerez că această proporție descrie întreaga economie.

Este, însă, o observație directă rezultată din discuții repetate cu antreprenori, manageri de marketing și echipe de management.

Interes există. Curiozitate există. De multe ori, există și acordul că situația trebuie abordată. Decizia rămâne însă amânată.

Din experiența mea, companiile nu mai au o problemă de informare despre AI.

Nu mai este nevoie să explici de ce subiectul contează sau să demonstrezi că piața se schimbă. Majoritatea managerilor au înțeles deja că inteligența artificială va influența modul în care sunt căutate, evaluate și alese companiile.

Problema este alta: cine ia decizia, de unde începe compania și ce anume trebuie construit, dincolo de folosirea unor instrumente bazate pe inteligența artificială.

O parte dintre companii tratează AI ca pe o alegere între produse: un agent, un chatbot, o licență sau un instrument care poate genera conținut mai repede.

Aceste soluții pot avea un rol util, dar nu rezolvă automat felul în care compania este înțeleasă în mediul digital.

O firmă poate folosi AI intern în fiecare zi și, în același timp, să aibă servicii explicate vag, produse greu de comparat, proiecte nedocumentate sau informații neactualizate.

Poate avea experiență reală și specialiști buni, dar să nu dispună de pagini care le arată competența. Poate avea certificări relevante, însă fără dovezi clare și ușor de verificat.

Aceste lipsuri existau și înainte ca AI să devină subiectul principal al mediului de business. Diferența este că astăzi ele contează într-un mod nou și pot influența direct felul în care compania este prezentată și evaluată.

Sistemele AI pot sintetiza informații din website-uri și publicații, pagini de servicii și produse, surse independente și rezultate de căutare. Dacă informația despre companie este incompletă sau contradictorie, acest lucru se poate vedea în felul în care brandul este descris.

Atunci când anumite informații lipsesc, sunt depășite sau nu pot fi confirmate, sistemele și oamenii întâmpină dificultăți în înțelegerea ofertei. Într-un astfel de context, experiența reală a companiei poate să nu fie reflectată corect.

Amânarea pare prudentă atunci când subiectul este nou. Dar, în acest caz, compania nu câștigă timp.

Lasă necorectate pagini importante, rămâne cu proiecte valoroase nedocumentate și permite competitorilor să ocupe mai clar spațiul informațional în care clienții caută răspunsuri.

Nu este vorba despre a publica mecanic mai mult conținut sau despre a promite că un brand va apărea în toate răspunsurile generate de AI. Niciun astfel de rezultat nu poate fi garantat.

Este vorba despre a construi informație pe care oamenii și sistemele o pot înțelege, compara și verifica. În acest fel, compania devine mai clară pentru potențialii clienți și mai ușor de interpretat într-un ecosistem digital aflat în schimbare.

Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026 confirmă că România are o infrastructură de conectivitate bună și pași relevanți în zona AI, dar rămâne limitată de adoptarea tehnologică redusă în companii, de competențele digitale insuficiente și de nivelul slab de inovare în rândul IMM-urilor.

Un plan bun nu începe cu o listă de instrumente. Începe cu realitatea companiei: ce informații există, ce lipsește, ce trebuie corectat, ce experiență merită documentată și ce trebuie dezvoltat pentru ca un potențial client sau un sistem AI să poată înțelege clar oferta.

Apoi, direcția este adaptată la specificul companiei. Pentru unele firme, prioritatea este website-ul și dezvoltarea paginilor comerciale. Pentru altele, sunt mai importante studiile de caz, conținutul de expertiză, reputația în surse externe sau corectarea unor informații de brand acumulate în timp.

În unele situații, problema principală poate fi lipsa unor dovezi despre proiectele realizate. În alte cazuri, compania are informații suficiente, dar acestea sunt răspândite, formulate neclar sau prezentate într-un mod care nu ajută nici oamenii, nici sistemele AI să le interpreteze corect.

Nu există un șablon care să funcționeze identic pentru toți.

Acesta este demersul pe care Mirio Development îl dezvoltă și îl implementează: planuri strategice pentru creșterea Autorității Digitale, dezvoltarea AI Trust și creșterea AI Visibility, construite pe situația reală a companiei, nu pe promisiunea unui rezultat rapid.

Metodologia de lucru este explicată în ghidul despre Autoritate Digitală și AI Visibility. Abordarea pornește de la evaluarea informațiilor existente și continuă cu stabilirea priorităților, corectarea lipsurilor și dezvoltarea elementelor care pot crește claritatea și credibilitatea brandului.

Pentru multe companii, 2025 a fost anul în care au observat schimbarea.

În 2026, miza nu mai este să afle dacă AI va conta. Miza este să decidă ce au de pus în ordine pentru ca brandul lor să nu rămână în urmă: informații, dovezi, pagini comerciale, experiență documentată și semnale de încredere în mediul digital.

O companie nu trebuie să facă totul deodată. Dar trebuie să înceapă.

Iar primul pas util este să înțeleagă onest unde se află astăzi și ce trebuie construit pentru a deveni mai clară, mai credibilă și mai ușor de ales într-o piață digitală care se schimbă deja.

În 2026, discuția nu mai este doar despre folosirea unor instrumente AI pentru eficientizarea activității interne. Este și despre felul în care compania este reprezentată în spațiul digital, despre informațiile pe care le oferă și despre încrederea pe care reușește să o construiască.

Mai multe detalii despre acest decalaj și despre diferența dintre adoptarea operațională, AI Trust și AI Visibility sunt disponibile în analiza despre adoptarea AI în România.