Amnesty International acuză Rusia de trafic de persoane prin recrutarea străinilor trimiși pe frontul din Ucraina

Recrutarea de către Rusia a unor străini pe care îi trimite să lupte in Ucraina constituie o „crimă de trădare a fiinţelor umane”, a denunţat joi, la Kiev, secretara generală a Amnesty International (AI), Agnès Callamard, cu ocazia prezentării unui raport al organizaţiei nonguvernamentale (ONG) pentru apărarea drepturilor omului.

Documentul are la bază o serie de interviuri cu prizonieri de război care au luptat pentru Rusia şi care sunt regrupaţi în două tabere ucrainene. Printre aceştia se numără 15 persoane originare din Brazilia, Columbia, Cuba, Egipt, Sierra Leone, Sri Lanka, Somalia şi Africa de Sud.

„Suferinţele cauzate (...) de această internaţionalizare a războiului afectează comunităţi şi indivizi foarte vulnerabili din întreaga lume”, a declarat Agnès Callamard.

De la începutul invaziei ruse a Ucrainei, în 2022, Moscova şi Kievul se acuză reciproc că au recurs la combatanţi străini.

Autorităţile ucrainene au anunţat în aprilie că au identificat peste 28.000 de cetăţeni din 136 de ţări angajaţi în forţele ruse.

La aceste cifre se adaugă aproximativ 14.000 de nord-coreeni, potrivit autorităţilor ucrainene.

La rândul său, Ucraina a recurs la combatanţi străini, în special columbieni.

Amnesty International precizează că nu este în măsură să ancheteze în Rusia situaţia prizonierilor de război care au luptat pentru Ucraina.

ONG-ul este considerat în Rusia drept „agent străin”.

„Evident, mulţi indivizi care muncesc pentru statul rus ştiu că persoanele pe care le recrutează pentru fi duse pe linia frontului sunt victime ale traficului de persoane. Astfel ei sunt complici ai acestui fenomen şi ar trebui să dea socoteală”, a subliniat Agnès Callamard.

Secretara generală a Amnesty International creionează profilul acestor străini consideraţi potenţiale victime ale traficului de persoane. Este vorba despre un „bărbat în vârstă de până în 40 de ani”, aflat într-o situaţie de „precaritate economică”, originar din „Sudul global” şi atras în Rusia cu „promisiunea unui loc de muncă”.

„CARNE DE TUN”

Potrivit Amnesty International, cel mai frecvent plan de recrutare constă în atragerea în Rusia, prin anunţuri online sau din gură-n-gură, a unor oameni care nu ştiu că ar putea fi integraţi în Forţele Armate ruse.

„Apoi urmează coerciţia. Li se ia paşaportul. Sunt puşi să semneze documente pe care nu le înţeleg. Sunt supuşi unei formări pe care nu o înţeleg, după care sunt trimişi pe front. Pe scurt, este vorba despre carne de tun”, a rezumat Agnès Callamard.

Un al doilea plan de recrutare vizează străinii care se află deja pe teritoriul rus, adesea fără acte, relevă Amnesty International.

Autorităţile ruse le promit că le vor regulariza situaţia sau că le vor oferi un paşaport în schimbul înrolării.

În februarie, în timpul unei vizite la un centru de detenţie, desfăşurată sub supervizarea unor gardieni ucraineni, au fost culese mărturii asemănătoare de la prizonieri de război care au luptat în rândul forţelor ruse.

Mai mulţi dintre ei au declarat că au fost înşelaţi prin contracte întocmite în limba rusă, pe care nu o înţeleg.

Ei au vorbit, de asemenea, despre o formare sumară, echipament insuficient şi dificultăţi de comunicare cu superiorii lor ierarhici, provocate de bariera lingvistică.

Amnesty se bazează pe articolul 3 al Protocolului de la Palermo, ratificat de ONU, pentru a califica fapta drept trafic de persoane.

Potrivit lui Agnès Callamard, această infracţiune penală se caracterizează prin „transferul unor persoane”, recurgerea la „mijloace coercitive, false promisiuni şi violenţă” şi existenţa unei „situaţii de exploatare”.

Secretara generală cere Ucrainei şi conducătorilor ţărilor de origine ai celor recrutaţi să adune probe ale acestui „trafic de fiinţe umane”, astfel încât persoanele vinovate să fie trase la răspundere.

Însă Ucraina nu a făcut din această anchetă o prioritate şi nu a creat încă un mecanism care să permită identificarea unor eventuale victime în rândul prizonierilor de război, recunoaşte secretara generală a Amnesty International.

Ea cere Kievului „să investească” în aceste anchete şi consideră că „acest lucru va arăta că Ucraina are şi ea valori şi o abordare foarte diferită de cea a Rusiei”.