23:14:26 28.03.2024
Stiri

Regina Serbiei, într-un conac din Chișinău

Social 18.03.2015 11:15 Vizualizări6098 Autor: Daniela Hadei
Regina Serbiei, într-un conac din Chișinău


PARAGINĂ // Datează din anul 1858 și reprezintă o adevărată operă de artă. Conacul unde a locuit cândva Natalia Cheşco, regină a Serbiei, fiica unui colonel basarabean, a ajuns astăzi într-o stare deplorabilă

Cu pereții jerpeliți, geamurile vechi, acoperișul accidentat, ușile cu lacăte și lanțuri, iar ograda pustie, conacul urban al familiei Cazimir-Cheşco, de pe strada Serghei Lazo 24, se „stinge” văzând cu ochii. Nici titulatura de monument de arhitectură de valoare naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale municipiului Chişinău, astăzi blocul nr. 4 al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, nu-l salvează.

Sală pentru tinerii pictori

În prezent, din cauza acoperișului spart, în clădire nu se mai fac lecții așa cum se făceau câțiva ani în urmă. Potrivit secretarului rectorului Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Natalia Taran, se fac doar cursuri practice în una dintre sălile care este mai puțin deteriorată. „Cândva, în această clădire a fost un bloc de studii, dar acoperișul s-a deteriorat și curgea apă în interior. Clădirea necesită restaurare și consolidare, mai mulți ani la rând am scris scrisori către Ministerul Culturii să ne acorde finanțare pentru lucrări, dar nu am primit niciun răspuns.

Acum, în unele clase, care nu au fost deteriorate, se fac lecții practice de pictură, unde studenții pictează direct pe pereți. O propunere de ajutor nu am primit de la nimeni. Este un monument de valoare națională și trebuie restaurat”, a precizat Natalia Taran.

Peste patru mii de metri pătrați

Primele informaţii documentare vizavi de acest monument datează din vara anului 1855. Pe atunci, de la Dumă a fost cumpărată o suprafață de pământ de 1 800 de stânjeni pătraţi, aproximativ patru mii de metri pătrați, de către soţia consilierului de colegiu Elisaveta Loran.

În noiembrie 1857, casa cu 11 odăi a fost construită după un proiect confirmat de Comisia de construcţii şi drumuri, iar lucrările s-au finalizat în 1858, an indicat în frontonul rezalitului. Peste ceva timp, Elisaveta Loran a vândut casa principelui Mihai A. Cantacuzino, după care, conacul a intrat în posesia Zamfirei Cazimir-Cheşco. Printre ultimii proprietari ai acestei case se numără familia Asnaş.

Casă în stil turcesc

Locuința este construită după modelul de arhitectură în stil turcesc, iar acest lucru se observă printr-un amplasament foarte rar întâlnit - în mijlocul unei grădini, îndepărtată de aliniamentul străzii.

Conacul este ridicat pe un plan rectangular, cu două rezalite la faţadele alungite, ridicat pe un demisol înalt, din cauza căderii reliefului. Intrarea are loc prin faţada de vest, realizată într-un nivel încununat cu un atic rectangular. Faţada principală, orientată spre Est, apare sub forma unui edificiu cu două niveluri, cu o compoziţie simetrică din şapte axe, dintre care trei revin rezalitului central. Rezalitul are aspectul unui portic încununat cu un fronton triunghiular, interpretat sub forma unui cerdac turcesc.

Friză din motive florale

Ferestrele casei sunt în segment de cerc, cu ancadramente. În plinurile dintre ferestre erau pilaştri, pe care se sprijinea o friză din motive florale, plasată sub cornişă, a cărei configurație acuză o lipsă a unor elemente de susţinere.

Ferestrele laterale ale cerdacului au fost suprimate, una era astupată, iar prin alta era organizată intrarea din grădină prin cerdac. Sub cornişa casei a fost plasată o friză din motive florale, care înconjura perimetral pereţii și era întreruptă doar de rezalite și desenele de la colţuri. Mai târziu, conacul a fost înzestrat cu trei ferestre în arc în plin cintru, cărora le corespund ferestre largi în arc în peretele demisolului.

Regina Serbiei

Una dintre proprietarele conacului, Zamfira Cazimir-Cheşco, era foarte des vizitată de nepoata sa, Natalia Cheşco, care a locuit o perioadă în casa bunicii. Natalia s-a născut în familia lui Petre Cheșco, descendentul unei ramuri a familiei Wassilko, colonel basarabean în armata rusă, și a Pulheriei Sturdza, din familia boierilor Sturzești din Moldova. Bunicul Nataliei pe linie paternă, Ioan Cheșco, a fost membru al Sfatului Suprem al Basarabiei, precum și conducător al nobilimii din județele Chișinău și Orhei, apoi al județelor Soroca și Iași. Natalia făcea dese călătorii la Iași, Chișinău, Odesa și Viena. La Viena l-a cunoscut pe viitorul soț, principele Milan Obrenović IV al Serbiei, iar pe 17 octombrie 1875, în Catedrala de la Belgrad s-au cununat. La proclamarea de către principele Milan al Regatului Serbia în 1882, principesa Natalia a devenit regina Serbiei.

Ion Ștefăniță, director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova (AIRM)

„Situația acestui monument nu este cea mai bună. Clădirea necesită un proiect de restaurare. Noi am făcut evaluarea imobilului încă în 2010. Mesajul a fost transmis către Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, de a ține cont de statutul de monument, respectiv Curtea de Conturi a atras atenția la acest fapt, cu referință la riscul de privatizare a monumentului de arhitectură. De la Ministerul Culturii primim aceleași răspunsuri: nu sunt bani pentru restaurare”.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md