REACȚIA lui Alexandru Tănase la INVESTIGAȚIA ZN - „Spălătorii” de miliarde. Se consideră adevărata ȚINTĂ

Fostul ministru al Justiției, actualul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, este de părere că investigația Ziarului NAȚIONAL, care arată că din 2010 încoace prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari, nu conține nimic nou, chiar dacă publică ÎN PREMIERĂ numele tuturor judecătorilor din R. Moldova care au semnat ordonanțe de legalizare a „banilor negri” proveniți din Rusia (prima parte conține șase nume, după care urmează încă 14 - n.r.).

„Un singur lucru este nou, autorul o reușit să-mi toarne și mie o găleata de noroi în cap. Probabil acesta a fost unul din scopurile acestei „investigații”. Găsiți logică „concluzia” că în 2010 a eu am inițiat modificarea Legii privind taxa de stat, cu scopul ca atunci, când peste doi ani (de fapt, prima ordonanță a fost semnată peste patru luni de la modificarea legii în cauză - n.r.) se vor fura miliarde din Rusia și vor fi trecute prin băncile moldovenești, statul moldovenesc să încaseze mai puțin la buget?”, se întreabă Tănase.

Potrivit lui Alexandru Tănase, despre isprăvile judecătorilor implicați în acest caz s-a scris și tot scris. „Cel mai ridicol este graficul „statistic” asupra instanțelor care au pronunțat aceste decizii? În general, graficele servesc pentru a-și da seama de anumite tendințe, procese și a raporturilor dintre ele. Ce ne ajuta acest „grafic” să înțelegem mai bine? Ce procese sau tendințe le putem înțelege mai bine cu ajutorul acestor „grafice”?”, întreabă acesta pe facebook.

DOC, FOTO, AUDIO // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde

Ex-ministrul Justiției mai spune că nu ar fi logică „concluzia” că dânsul e cel care, în 2010, a inițiat modificarea Legii privind taxa de stat, iar ulterior după spălarea celor 18 miliarde de dolari prin sistemul judecătoresc statul nu a încasat circa 540 de milioane de dolari.

„În general, nu-i clar care-i ideea autorului. E rău că s-au spălat bani sau e rău că statul a încasat mai puțin din aceste fraude? Cu același succes se putea scrie și ceva de grenul: „spălarea celor 18 miliarde prin instanțele moldovenești a avut loc în timp ce PLDM deținea funcția de prim-ministru și cea de ministru al Justiției” sau „modificarea Legii taxei de stat a fost votată unanim de toți deputați PLDM, sau „toate demisiile onorabile ale judecătorilor implicați în acest scandal au fost aprobate de CSM, din care făcea parte și ministrul Justiției din partea PLDM”. Ar fi fost trase de păr aceste concluzii? Desigur că da, la fel ca și concluzia autorului, nu are nicio legătură cu subiectul investigației propriu-zise”, mai scrie Alexandru Tănase, care s-a simțit singurul vizat de investigația noastră.

Președintele CC consideră că numele său nu are nicio legătură cu acest caz de spălare a miliardelor prin sistemul judecătoresc. „Atunci când bagi un nume care nu are nicio legătură cu problema dată, într-un context total diferit, puțini vor fi cei care observa diferența. Pentru cei interesați, modificarea Legii taxei de stat s-a făcut pentru a facilita accesul la justiție. La litigiile cu valori mari, judecătorii „manevrau” și decideau ei cui să ofere scutire la taxă și cui nu. Mulți oameni, în mod special societățile comerciale, se pomeneau în imposibilitatea de a plăți aceste taxe de stat, iar pentru scutire/eșalonare trebuia să te „înțelegi” cu judecătorul. Toată lumea a salutat plafonarea taxelor de stat, cu excepția judecătorilor. Asta de fapt explică nemulțumirea lor”, a mai adăugat Alexandru Tănase.



Menționăm că „Spălătorii de miliarde” este prima parte a investigației Ziarului NAȚIONAL, realizată în cadrul în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei, care scoate, în PREMIERĂ, în vileag TOȚI judecătorii din R. Moldova care au semnat ordonanțe cu privire la legalizarea unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. Aceste ordonanțe au început a fi semnate în 2010 și au continuat până în 2014, fără ca autoritățile responsabile ale statului să reacționeze.