Putin anunță o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului, în timp ce Rusia lovește alte ținte din Ucraina
265
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat suspendarea atacurilor asupra Kievului pentru o perioadă de trei zile, în contextul vizitei emisarilor americani la Moscova și al planificatelor discuții diplomatice privind războiul din Ucraina.
Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus sâmbătă încetarea atacurilor asupra Kievului timp de trei zile, cu ocazia vizitei emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner în capitala Rusiei. Decizia a fost anunțată de Kremlin.
Witkoff şi ginerele preşedintelui american Donald Trump urmau să se întâlnească sâmbătă cu Vladimir Putin la Moscova, după care intenționau să ajungă la Kiev pentru continuarea misiunii diplomatice.
Armistiţiul local declarat de partea rusă urma să intre în vigoare la miezul nopţii. Măsura a fost anunțată în timp ce negocierile dintre reprezentanții americani și oficialii ruși erau în desfășurare.
Cu toate acestea, în primele ore ale zilei de sâmbătă, 5 septembrie, Rusia a lansat un atac cu o rachetă balistică asupra unei întreprinderi industriale din Kamianske, în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Atacul a avut loc chiar în ziua negocierilor cu reprezentanții americani.
Patru persoane au fost ucise, iar alte cinci au fost rănite. Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanja, a declarat că trei dintre răniți au fost transportați la spital. Printre aceștia se află și o femeie în vârstă de 30 de ani, care este în continuare internată la terapie intensivă.
Înaintea atacului, Forțele Aeriene Ucrainene au emis avertizări privind apropierea unor ținte de mare viteză de orașele Dnipro și Kamianske. Alerta a fost transmisă populației înainte de producerea loviturii asupra obiectivului industrial.
În același timp, drone rusești „Shahed”, echipate cu motoare cu reacție, au lovit un centru comercial din orașul Mikolaiv, în sudul Ucrainei. Atacurile au avut loc vineri seara, 4 septembrie, și în primele ore ale zilei de sâmbătă.
Administrația Militară Regională Mikolaiv a anunțat că, în urma primei lovituri, un bărbat în vârstă de 72 de ani a fost spitalizat. La scurt timp, o a doua dronă a lovit aceeași locație și a rănit o adolescentă de 17 ani.
Obiectivul atacat a fost identificat drept un hipermarket Epicenter. Loviturile au provocat un incendiu de proporții, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea flăcărilor și acordarea ajutorului victimelor.
Atacurile soldate cu victime au avut loc după o altă ofensivă rusă asupra regiunii Kiev, în cursul zilei de vineri. În urma acesteia, un bloc de locuințe cu nouă etaje din orașul Borispil a fost avariat.
Administrația Militară Regională Kiev a raportat că atacul a provocat un incendiu pe acoperișul clădirii și într-un apartament situat la unul dintre etajele superioare. Pentru gestionarea situației a fost necesară intervenția echipelor de urgență.
Campania aeriană rusă continuă în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, vineri, propunerea unei opriri reciproce a atacurilor aeriene pe durata misiunii diplomatice.
Zelenski a declarat că Ucraina nu va efectua lovituri în timpul vizitei planificate la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Totodată, liderul ucrainean a cerut Rusiei să respecte aceeași pauză și să nu lanseze atacuri aeriene în perioada negocierilor.
„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri”, a declarat Zelenski.
În ciuda propunerii privind suspendarea atacurilor, Rusia continuă să transmită că intră în negocieri de pe o poziție superioară față de Ucraina. Vladimir Putin a declarat în această săptămână că „există șanse” ca cele două țări să ajungă la un acord de pace, însă a insistat asupra necesității unor negocieri directe.
Administraţia americană ar trebui să țină cont de realitățile de pe teren în orice încercare de soluționare a conflictului, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov. El a susținut că situația se schimbă în detrimentul Kievului și că evoluțiile militare trebuie luate în calcul în procesul diplomatic.
„Întrebarea-cheie este măsura în care administraţia americană este pregătită să investească în găsirea unei soluţii reale la criza actuală, având în vedere realităţile de pe teren”, a declarat Riabkov.
Președintele american Donald Trump a reiterat vineri că preşedintele rus Vladimir Putin „nu are nicio intenţie de a ataca” NATO. Declarația a fost făcută după ce Germania a acuzat Moscova că a trimis, la începutul lunii august, o dronă încărcată cu explozibili pe aeroportul din Leipzig.
„Vorbesc cu el. Îl cunosc foarte bine. Putin nu are nicio intenţie de a ataca teritoriul NATO”, a declarat preşedintele SUA în Biroul Oval.
În paralel cu discuțiile despre o posibilă încetare a focului, Rusia continuă politica de repopulare a teritoriilor ocupate ale Ucrainei. Un consilier al lui Vladimir Putin a afirmat că „Ucraina este pe cale de dispariție” și a vorbit despre relocarea populației ruse în aceste regiuni.
Dmitri Kobiakov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Ucraina ar fi „pe cale de dispariție”. El a susținut, de asemenea, că procesul de transfer al populației ruse pe teritoriile ucrainene ar fi „început deja”.
Kobiakov a afirmat că Ucraina ar fi trecut de „punctul fără întoarcere” și că, în opinia sa, doar Rusia ar putea „salva” țara. În declarațiile sale, el a făcut referire la relocările istorice ale populației ruse pe teritoriile ucrainene.
Consilierul rus a invocat perioada Imperiului Rus, când mai multe teritorii ucrainene au fost cucerite, iar apoi colonizate cu oameni veniți din Rusia: „Apropo, noi deja am făcut asta o dată: atunci când aceste teritorii au fost anexate de Potemkin (n.r. omul de încredere al împărătesei), în timpul Ecaterinei... am efectuat deja relocarea populației noastre în Ucraina”, a spus consilierul liderului rus.
Declarația lui Kobiakov a fost făcută pe fondul unei politici documentate de modificare a structurii demografice a teritoriilor ucrainene ocupate temporar de Rusia. Kievul acuză Moscova că încearcă să schimbe componența populației prin aducerea unor cetățeni ruși și prin îndepărtarea locuitorilor ucraineni.
În iulie 2026, Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a anunțat că Rusia își aduce în mod deliberat cetățenii în teritoriile ocupate. Printre persoanele relocate s-ar număra medici, profesori, constructori, funcționari și angajați ai administrațiilor de ocupație.
Potrivit serviciului de informații ucrainean, scopul acestei politici este modificarea componenței etnice a teritoriilor ocupate. Prin instalarea unor noi locuitori, Moscova ar urmări consolidarea controlului administrativ și social asupra regiunilor cucerite.
Conform datelor GUR, în iulie 2026, în Crimeea ocupată și în Sevastopol se aflau deja aproximativ 200.000-300.000 de etnici ruși. Autoritățile ruse ar intenționa ca până în anul 2042 să mai relocheze 130.000 de ruși numai în Sevastopol.
În același timp cu transferul populației ruse, Moscova creează condiții pentru plecarea locuitorilor ucraineni. Printre cauzele indicate de GUR se numără luptele, represiunile, rusificarea forțată și mobilizarea în armata rusă.
La acestea se adaugă deteriorarea serviciilor medicale și sociale, precum și problemele legate de dreptul de proprietate. Populația din teritoriile ocupate se confruntă cu presiuni administrative și cu limitarea accesului la servicii esențiale.
În martie 2026 au fost semnalate, de asemenea, planurile Rusiei de a crește populația din părțile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson cu peste 110.000 de persoane. Acest obiectiv ar urma să fie realizat prin implementarea așa-numitelor „planuri de dezvoltare” pentru aceste teritorii.
Planul Rusiei în războiul din Ucraina rămâne, potrivit evaluărilor prezentate public, cucerirea Donbasului. Regiunea este importantă pentru industria și resursele sale minerale, dar și pentru poziția strategică pe care o ocupă în estul Ucrainei.
05.09.2026
16:43
05.09.2026
16:24
05.09.2026
16:12
05.09.2026
16:10
05.09.2026
15:49
05.09.2026
14:35
05.09.2026
14:25
05.09.2026
14:17
05.09.2026
14:15
05.09.2026
14:08
05.09.2026
16:54
05.09.2026
16:43
05.09.2026
16:24
05.09.2026
16:12
05.09.2026
16:10
05.09.2026
15:49
05.09.2026
14:35
05.09.2026
14:25
05.09.2026
14:17
05.09.2026
14:15
05.09.2026
14:08
05.09.2026
14:05
05.09.2026
14:02
05.09.2026
14:02
05.09.2026
13:41
05.09.2026
13:34
05.09.2026
13:24
05.09.2026
13:20
05.09.2026
13:06
05.09.2026
12:25
05.09.2026
12:12
05.09.2026
11:55
05.09.2026
11:27
05.09.2026
11:18
05.09.2026
10:27
ALARMANT // Statul nu știe exact câte companii deține: Parlamentul a prelungit ancheta în regim de urgență: „323 de întreprinderi sunt fără IDNO, iar salariile s-au majorat, în unele instituții, cu 80% fără nicio explicație!”
Cum sunt împărțite pădurile lumii și ce înseamnă pentru climă țările cu suprafețe forestiere mici, precum Moldova
Ambasadorul Rusiei la Chișinău acuză „tandemul Bruxelles-București” că subminează suveranitatea Moldovei și șterge din memoria publică istoria ruso-moldovenească
Ambasadorul Rusiei la Chișinău atacă tandemul Bruxelles-București și acuză UE și România că transformă Moldova într-o „periferie înapoiată și lipsită de drepturi”
Cum arată topul celor mai întinse țări din lume după suprafața de uscat și unde se plasează Moldova în context global
















