Oficialii din domeniul apărării avertizează că Europa nu ar rezista unui război de uzură cu Rusia

Planificatorii din domeniul apărării care colaborează cu NATO se tem că, în cazul izbucnirii unui război cu Rusia, Europa nu ar putea face faţă, în prezent, unui conflict de uzură prelungit. Motivul principal este lipsa unei pregătiri adecvate a populaţiei pentru situaţii de război, au afirmat participanţii la o conferinţă dedicată viitorului coordonării militare europene.

Pesimismul reflectă îngrijorarea că Rusia ar putea câştiga aşa-numitul război hibrid cu Europa. O asemenea evoluţie ar reduce opţiunile de care ar dispune planificatorii militari ai NATO în cazul unui conflict deschis.

Creşterea sprijinului pentru forţele populiste din principalele state militare europene pune, de asemenea, în pericol propunerile privind formarea unui grup de cinci ţări, printre care şi Regatul Unit. Acest grup ar urma să preia un nou rol de coordonare, în condiţiile în care SUA se pregătesc să-şi reducă angajamentele faţă de apărarea convenţională a Europei.

Reprezentanţii ministerelor Apărării, care au luat cuvântul în cadrul unui forum organizat de Conferinţa de Securitate de la München, una dintre cele mai importante fundaţii din domeniul securităţii, au afirmat că publicul european s-ar putea să nu fie dispus să accepte un război de lungă durată. În aceste condiţii, NATO ar putea fi nevoită să-şi concentreze planurile asupra unui conflict relativ scurt.

Un membru recent al cabinetului britanic a recunoscut că Occidentul s-a descurcat „dezastruos” în a-şi informa publicul cu privire la amploarea conflictului hibrid cu Rusia. Un alt diplomat britanic a afirmat că prim-miniştrii britanici care s-au succedat la putere nu au făcut nimic pentru a explica dimensiunea ameninţării.

Potrivit acestora, situaţia i-a lăsat pe miniştri în faţa unei sarcini deloc de invidiat: aceea de a convinge alegătorii nepregătiţi să accepte reducerea cheltuielilor sociale pentru finanţarea apărării. „Nivelul dezbaterii a fost la nivelul unei grădiniţe”, a recunoscut diplomatul britanic.

Criticile exprimate în mediul privat au fost alimentate de incapacitatea guvernului britanic de a include, în revizuirea strategică a apărării din 2025, un apel pentru lansarea unui dialog naţional. Acesta ar fi trebuit să vizeze amploarea ameninţării la adresa securităţii Europei şi consolidarea rezilienţei naţionale.

Un al doilea diplomat a afirmat că prăbuşirea liniei de demarcaţie din timpul Războiului Rece cu Rusia i-a permis Moscovei să exploateze fără restricţii temerile opiniei publice europene, atât din stânga, cât şi din dreapta. Declaraţiile dezvăluie o îngrijorare mai amplă în rândul politicienilor europeni de rang înalt, care se tem că ar putea pierde aşa-numitul „război hibrid” cu Rusia.

Această evoluţie s-ar putea reflecta în ascensiunea mişcărilor populiste de dreapta, aşteptată anul viitor în Polonia, Franţa şi Italia. Majoritatea partidelor populiste, inclusiv partidul german Alternative für Deutschland (AfD), manifestă simpatie faţă de Rusia şi doresc încetarea conflictului din Ucraina.

Discuţia din cadrul Conferinţei de Securitate de la München s-a desfăşurat conform unor reguli care interzic identificarea vorbitorilor. Întâlnirea a căpătat un caracter şi mai urgent după ce, săptămâna aceasta, guvernul german a acuzat Rusia de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, incident care ar fi avut loc luna trecută.

Unul dintre suspecţii implicaţi în atacul din 4 august, în timpul căruia a explodat o dronă, a fost identificat drept cetăţean al Belarusului, cu paşaport rus. Se pare că acesta a intrat în Europa folosind o viză turistică italiană.

Conferinţa de Securitate de la München, o fundaţie independentă, dar influentă, promovează ideea unei colaborări mult mai strânse între cele cinci principale puteri militare europene. Iniţiativa reprezintă o modalitate de a aduce Regatul Unit, care nu mai face parte din UE, în centrul planificării apărării europene.

În următoarele câteva luni sunt aşteptate decizii la Washington privind desfăşurarea trupelor americane. Aceste hotărâri ar putea, în practică, să lase Europa să se ocupe singură de propria apărare convenţională.

În cadrul conferinţei, amploarea războiului hibrid şi impactul potenţial al alegerilor de anul viitor au fost descrise drept „elefantul din cameră”. Acelaşi lucru este valabil pentru ascensiunea partidului AfD în Germania şi efectul pe care aceasta l-ar putea avea asupra planurilor de consolidare a coordonării apărării europene.

Una dintre propuneri este ca UE să publice o declaraţie comună privind ameninţarea rusă. În acest fel, forţele populiste ar fi nevoite să accepte sau să respingă în mod clar poziţia europeană.

Grupul E5 al miniştrilor europeni ai Apărării se reuneşte deja în mod regulat, însă se află încă în fazele incipiente ale procesului de ajungere la un acord privind achiziţionarea în comun a unor capacităţi militare. Printre acestea se numără apărarea aeriană şi antirachetă integrată, loviturile de precizie la distanţă mare şi sistemele spaţiale de avertizare timpurie. Toate aceste capabilităţi sunt furnizate în prezent, în mare parte, de SUA.