R. Moldova: O limbă fără lege

Decizie // Constituționaliștii cred că limba română are drepturi în R. Moldova fără modificarea Constituției

La 20 de zile după ce Curtea Constituțională a anunțat că textul Declarației de Independență prevalează asupra textului Constituției, fapt care trebuie înțeles ca „limba oficială a R. Moldova este limba română”, situația limbii române a rămas neschimbată. După un val întreg de laude și critici, deputații au uitat de decizia Curții și și-au căutat de scandaluri și îmbrânceli. Marți însă memoria le-a fost împrospătată de publicarea părții motivante a hotărârii din 5 decembrie. Argumentele Curții sunt comentate diferit de constituționaliști. Un lucru este însă cert: Parlamentul nu are nicio obligație de a modifica articolul 13 din Constituție.

Declarația de Independență versus Constituția

„Declaraţia de Independenţă este actul juridic prin care independenţa R. Moldova a fost exprimată şi în care sunt reflectate aspiraţiile poporului”, se spune în decizia motivată a Curții Constituționale (CC). Iar în opinia separată exprimată de magistratul Aurel Băieșu se menționează că nu există temei de a acorda o valoare juridică superioară Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie.

„Declaraţia de Independenţă a R. Moldova oricum, prin natura sa, ar avea valoare de text constituţional, deoarece reprezintă expresia majoră a voinţei poporului de a construi şi trăi într-un stat liber şi independent. (…) Având în vedere că ambele acte au apărut în urma unei mişcări politice comune, într-un interval de timp scurt, nu există niciun temei de a acorda o valoare juridică superioară Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie”, consideră Aurel Băieșu.

Fără modificarea Constituției

Expertul în drept constituțional Vitalie Catană nu este de acord cu magistratul Curții. „Declarația de Independență are valoare intrinsecă care exclude cadrul ierarhiei actelor normative. Este actul prin care s-a născut statul R. Moldova”, a declarat expertul pentru Ziarul NAȚIONAL. Pornind de la acest lucru, Catană afirmă că, de acum înainte, atunci când vom face referire la denumirea limbii oficiale, suntem obligați să ținem cont de această decizie a Curții. „Nu este nevoie să fie modificat articolul 13. Limba română va fi utilizată prin efectul hotărârii Curții, cu trimitere la Declarația de Independență”, explică Vitalie Catană. Totuși, afirmă el, „corectura” introdusă prin decizia CC nu este obligatorie și pentru oamenii de rând care își vor putea numi limba „moldovenească”, făcând trimitere la textul Constituției. „Fiecare are dreptul la propria identitate și, dacă el se consideră moldovean, nimeni nu îl poate opri să o facă”, spune Catană, subliniind că efectul cel mai important al deciziei CC este că a omis, din punctul de vedere al legii, interdicția de a folosi noțiunea de limbă română.

O decizie politică, fără efecte?

Și fostul președinte al CC Victor Pușcaș nu vede cum ar putea obliga decizia Curții Parlamentul să modifice articolul 13 din Constituție. Nefiind de acord cu decizia actualilor judecători, Pușcaș susține că, în acest caz, Curtea și-a depășit atribuțiile, călcând pe aceeași greblă ca și pe 22 aprilie curent, când a stabilit că un prim-ministru demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate definitivă de a continua exercitarea mandatului. Pușcaș merge chiar mai departe, acuzând Curtea că ar fi încercat să substituie Parlamentul, singurul în drept să modifice Constituția. „Curtea a luat o decizie politică, de aceea nu am idee cum ar trebui să reacționeze Parlamentul la ea”, mai spune Pușcaș, menționând că această decizie a CC nu schimbă nimic.