Premierul Chicu NU mai vede rostul Parteneriatului Estic? „Acum, după 10 ani de cooperare, PaE fie se REINVENTEAZĂ și obține un suflu nou, fie încet, dar sigur își pierde relevanța politică”

Prim-ministrul Ion Chicu optează pentru „reinventarea” Parteneriatului Estic, din care fac parte Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina și propune acțiuni „pentru a apropia mai mult partenerii estici de UE”.

Chicu a participat astăzi, la invitația președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la videoconferința liderilor PaE, alături de șefi de state și guverne din 27 de țări membre ale UE și din cele șase state ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Citește și: UE alocă statelor din Parteneriatul Estic, inclusiv R. Moldova, 140 de milioane de euro pentru combaterea COVID – 19. Alte 700 de milioane de euro, preconizate pentru reducerea efectelor sociale și economice

Al șaselea Summit al PaE urma să se desfășoare pe data de 18 iunie 2020 la Bruxelles, dar din cauza pandemiei a fost decisă desfășurarea discuțiilor în regim de videoconferință.

Reuniunea a fost concentrată pe trei subiecte: cooperarea și solidaritatea în combaterea crizei Covid-19; reconfirmarea importanței strategice a PaE și a elementelor definitorii ale acestuia; și rezultatele, obiectivele pe termen lung ale Parteneriatului Estic și produsele livrabile post 2020.

„Încă înainte de pandemie PaE s-a apropiat de un „moment al adevărului”. Acum, după 10 ani de cooperare, PaE fie se reinventează și obține un „un suflu nou”, fie - încet, dar sigur își pierde relevanța politică. Pandemia a accelerat acest proces”, a spus Ion Chicu.

Premierul a menționat că direcția de evoluție a Parteneriatului va influența cursul acțiunilor pentru anii următori, va defini relațiile noastre și va remodela rolul UE în regiune.

Pentru a apropia mai mult PaE de UE, prim-ministrul Chicu a propus patru acțiuni:

1. Intensificarea dialogului politic strategic la nivel înalt – e necesar pentru a menține puternic angajamentul pentru reforme.

2. Intensificarea rapidă a cooperării sectoriale prin setarea unor obiective concrete. Spre exemplu: aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro, care ar genera diferențe reale pentru afaceri și cetățeni. Digitalizarea economiilor, progresul pe direcția economie verde și neutră climatică vor solicita investiții semnificative și necesită planificare comună a acțiunilor și instrumentelor.

3. Concentrarea pe stabilitatea instituțională și socială e importantă în contextul suportului UE pentru consolidarea autorităților publice centrale și locale, cu scopul de a determina reformele la toate nivelele. Există oportunități de a extinde cooperarea în domeniul securității, combaterii fenomenului dezinformării și a amenințărilor cibernetice ș.a.

4. Pandemia a generat un efect puternic de solidaritate, care poate fi folosit pentru realizarea proiectelor comune de consolidare a sistemelor de sănătate și a capacităților de gestionare a crizelor. Pot fi inițiate și realizate proiecte comune în domeniul îmbunătățirii infrastructurii în sănătate, realizarea achizițiilor comune, facilitarea fluxului produselor esențiale și altele.