Rusia lovește din nou cu drone în Ucraina: mamă și copil uciși, atac masiv la Odesa, în timp ce Kievul spune că doar Trump poate opri războiul și cere accelerarea negocierilor de pace

Atacurile cu drone ruseşti din timpul nopţii au ucis cel puţin trei persoane, între care o mamă şi fiul ei de 10 ani, în estul şi sudul Ucrainei, au anunţat luni oficialii regionali şi procurorii. În plan politic, Ucraina insistă asupra accelerării negocierilor de pace şi susţine că numai Donald Trump ar putea obţine încetarea războiului, exprimând totodată îngrijorări privind o posibilă înţelegere SUA - Rusia încheiată peste capul Ucrainei.

Băiatul şi mama sa au murit într-un atac asupra unei zone rezidenţiale din oraşul Bohoduhiv, din regiunea Harkov, în estul ţării, a precizat procuratura regională. Şase persoane au fost rănite în atacul asupra regiunii, care de aproape patru ani este o ţintă frecventă în războiul de agresiune purtat de Rusia. Portul Odesa a fost, de asemenea, lovit de un atac „masiv” cu drone ruseşti, în urma căruia o persoană a fost ucisă şi alte două au fost rănite, potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper. Infrastructura rezidenţială a suferit distrugeri, iar o conductă de gaz a fost avariată, a mai spus Kiper pe Telegram.

În regiunea Dnipropetrovsk din sud-est, un alt atac cu drone a rănit nouă persoane, între care o fată de 13 ani, a anunţat guvernatorul Oleksandr Hanja. Atacul a provocat un incendiu într-o clădire cu trei etaje, iar acoperişul acesteia a fost distrus complet, a adăugat oficialul regional.

NUMAI TRUMP POATE OPRI RĂZBOIUL

Ministrul de externe al Kievului a declarat într-un interviu că liderii Ucrainei şi Rusiei trebuie să se întâlnească faţă în faţă pentru a discuta cele mai dificile chestiuni rămase pe agenda negocierilor de pace. El a subliniat că doar preşedintele SUA, Donald Trump, are puterea politică necesară pentru a obţine un acord final. Ucraina vrea să accelereze demersurile de încheiere a războiului, care durează de patru ani, şi să profite de impulsul dat de negocierile mediate de Statele Unite înainte ca alţi factori – cum ar fi campania pentru alegerile parlamentare intermediare din SUA din noiembrie – să complice procesul, a explicat ministrul de externe Andrii Sîbiha într-un interviu.

„Numai Trump poate opri războiul”, a afirmat Sîbiha. El a arătat că, dintr-un plan de pace în 20 de puncte care a stat la baza recentelor negocieri trilaterale, au rămas nerezolvate doar „câteva” puncte. „Cele mai sensibile şi mai dificile, care trebuie abordate la nivel de lideri”, a precizat ministrul. În timpul celei de-a doua runde de negocieri trilaterale de pace ce a avut loc în această săptămână la Abu Dhabi, nu s-au înregistrat semne clare de progres, deşi joi a fost realizat un schimb de 314 prizonieri de război, primul de acest fel după luna octombrie.

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că Statele Unite au propus o nouă rundă de negocieri la Miami, peste aproximativ o săptămână, propunere acceptată de Kiev. La aproape patru ani de la invazia pe scară largă declanşată în februarie 2022, Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul Ucrainei – inclusiv Peninsula Crimeea şi părţi din estul ţării ocupate încă dinainte de război – şi a devastat reţeaua de electricitate şi încălzire prin bombardamente ţintite. Pe câmpul de luptă, analiştii estimează că Rusia a reuşit să cucerească doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023.

Zelenski a spus sâmbătă că Washingtonul speră ca războiul să se încheie până în vară şi că Ucraina a propus deja un plan de secvenţiere a paşilor, fără a oferi însă detalii publice. Surse citate au indicat că oficiali ucraineni şi americani au discutat un calendar ce ar include un proiect de acord cu Rusia până în martie şi organizarea unui referendum în Ucraina, în paralel cu alegerile din luna mai. În acelaşi timp, Ucraina îşi concentrează eforturile pentru a obţine garanţii de securitate occidentale care să descurajeze viitoare agresiuni ruseşti după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a focului.

Sîbiha a menţionat că Statele Unite au confirmat Ucrainei disponibilitatea de a ratifica în Congres garanţiile de securitate. Garanţiile ar urma să asigure un „sprijin” de securitate pentru consolidarea acordului de pace, însă fără prezenţa de trupe americane pe teren în Ucraina. „Personal, nu cred, în acest stadiu, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani... Trebuie să îi avem alături de noi – şi ei sunt în curs de a face acest lucru. Este o realizare enormă”, a subliniat ministrul ucrainean.

O declaraţie emisă după o reuniune a aşa-numitei „coaliţii de voinţă” desfăşurate la Paris luna trecută arată că aliaţii vor participa la un mecanism propus, condus de SUA, pentru monitorizarea şi verificarea respectării încetării focului. Potrivit oficialilor, acest mecanism ar include probabil drone, senzori şi sateliţi, nu însă trupe americane dislocate în Ucraina. Şeful diplomaţiei ucrainene a adăugat că, pe lângă Marea Britanie şi Franţa, care s-au angajat deja public, şi alte state şi-au manifestat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forţă de descurajare, dar a refuzat să le numească.

În afara „trupelor terestre”, Sîbiha a susţinut că este necesar un mecanism asemănător articolului 5 al Alianţei Nord-Atlantice, care consideră un atac asupra unui stat membru drept un atac asupra tuturor statelor membre. Propunerea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar adăuga, în viziunea sa, un nivel suplimentar de securitate. Zelenski a fixat ca obiectiv aderarea ţării la blocul comunitar de 27 de state până în 2027. Acest termen ar presupune reforme profunde şi adoptarea unei legislaţii ample, care să armonizeze Ucraina cu standardele europene.

ÎNŢELEGERE SUA - RUSIA PESTE CAPUL UCRAINEI?

Sâmbătă, Zelenski şi-a exprimat îngrijorarea faţă de discuţiile bilaterale purtate între Rusia şi SUA, despre care a afirmat că includ o propunere a Moscovei privind investiţii în valoare de 12 trilioane de dolari. Sîbiha a declarat că unele aspecte ale acestor discuţii ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va susţine niciun acord încheiat fără acordul său explicit.

El a mai subliniat că orice decizie a unei ţări, în cadrul unui eventual acord de pace, de a recunoaşte suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau asupra Donbasului – centrul industrial din estul Ucrainei – ar fi „nulă din punct de vedere juridic”. „Nu vom recunoaşte niciodată acest lucru. Şi va fi o încălcare a dreptului internaţional”, a afirmat Sîbiha. „Nu era vorba despre Ucraina. Era vorba despre principiu”, a punctat el.