Poveşti TERIFIANTE ale tinerelor care au căzut în capcana traficanţilor: Mama ştia că voi fi obligată să mă PROSTITUEZ

Potrivit statisticilor, numărul victimelor traficului de persoane în România a crescut cu aproape 27% în 2017 faţă de 2016. Cele mai multe victime sunt tinere care sunt ademenite cu un loc de muncă în străinătate sau cu o poveste de dragoste, scrie mediafax.ro.

„Numărul victimelor traficate în vederea exploatării în 2017 a fost de 609 faţă de 483 în 2016 (creştere cu 26,68%), dintre care 225 minori, faţă de anul 2016 când au fost identificate 245 de victime minori (scădere cu 8,16%)", se arată în bilanţul DIICOT pe anul precedent.

Una dintre victimele traficului de persoane, o tânără care în 2016, în timp ce era în clasa a IX-a, a plecat în străinătate, cu acordul mamei sale, unde credea că o să lucreze.

„În luna iunie, am plecat în Anglia cu […] şi […], cu acord notarial din partea mamei mele. Credeam că o să lucrez la cules de cireşe, dar de fapt doreau să mă oblige să practic prostituţia pentru ei", a povestit minora.

Ajunsă în Anglia, fata a fost forţată să se prostitueze, traficanţii ameninţând-o şi abuzând-o fizic. După două săptămâni, a fost găsită de poliţia britanică în urma unei descinderi, după denunţul unui cetăţean englez.

"Acesta a întâlnit două fete de 20 si 24 de ani care i-au cerut ajutorul. Aceste două victime, împreună cu victima minoră, au fost recrutate şi transportate din România de recrutori români care le-au promis că vor lucra cu forme legale. Fetele au visat la un viitor mai bun, însă odată ajunse în Regatul Unit, visul lor s-a transformat într-un coşmar. Le-au fost luate paşapoartele şi au fost trimise să se prostitueze", a explicat Ciprian Ghiţuleasa, purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

Cele două fete reuşiseră să fugă, iar în urma descinderii autorităţilor şi victima minoră a fost salvată şi ulterior i-a fost acordat ajutor specializat. Gruparea infracţională care făcea trafic de persoane utiliza şi un site pentru atragerea clienţilor.

Fata care a ajuns victimă a traficanţilor de persoane provenea dintr-o familie care nu avea mijloacele financiare necesare pentru a-i asigura continuarea studiilor, relaţia acesteia cu rudele fiind una conflictuală, potrivit reprezentanţilor ANITP. Pentru a putea pleca în Anglia, fata şi-a întrerupt studiile după primul semestru al clasei a IX-a. După reîntoarcerea în România, victima minoră a a fost dusă de către mama ei într-un centru de protecţie a minorilor, de unde fata a plecat ca să locuiască la nişte prieteni. Tânăra a susţinut că mama ei a ştiut de la bun început că în Marea Britanie va fi exploatată sexual.

"În iulie am ajuns acasă, la mama, dar ea m-a dus într-un centru de protecţie pentru copii, pe motiv ca nu am ascultat-o. În prezent locuiesc cu prietenul meu şi familia lui şi nu păstrez legătura cu mama. De altfel am aflat că mama a fost plătită de ... ca să îmi dea acordul notarial, ca eu să părăsesc ţara şi ştia că voi fi obligată sa practic prostituţia. Seara nu reuşesc să adorm şi din când în când am coşmaruri legate de ceea ce s-a întâmplat în Anglia. Pe stradă mi s-a părut de multe ori că aud vocea lui […]. Nu am poftă de mâncare, am slăbit 6 kg. Vecinii care nu cunosc cele întâmplate cred că am plecat să mă prostituez şi m-au arătat cu degetul. Deşi sunt nevinovată, îmi este ruşine şi mi-e greu să-mi refac viaţa", a mărturisit fata.

Traficul de persoane "este în continuare bazat pe mirajul unei vieţi mai bune în afara graniţelor României, fiind folosită atât metoda lover boy, cât şi metode clasice de recrutare, în care victimele acceptă cu uşurinţă oferte dubioase şi riscante de lucru în diferite industrii, ajungând apoi ca prin diverse metode şi forme de control fie obligate să muncească, să se prostitueze sau să cerşească în folosul traficanţilor", explică DIICOT

Un alt caz este cel al unei tinere recrutate de către un fost coleg de clasă care emigrase în Spania. După aproximativ două luni de discuţii pe reţeaua de socializare, el a decis să vină în România. Relaţia dintre cei doi a avansat rapid, aceştia făcându-şi planuri de nuntă, urmând să se mute ulterior în casă părinţilor fetei, potrivit ANITP.

"Întâmplător, o prietenă de-a victimei care locuia în Spania i-a propus acesteia să vină în vacanţă la ea, făcându-i promisiunea că o va găzdui în casa ei şi că îi va achita biletul de avion, cunoscând faptul că victima nu avea posibilitatea de a suporta aceste costuri. Când victima i-a mărturisit că are un iubit şi că ar vrea să călătorească împreuna cu el, prietena a fost dispusă să-i plătească ambele bilete, cu condiţia de a-i returna banii ulterior. Iubiţii au plecat împreună cu avionul în vacanţă, însă în aeroportul din Spania au fost opriţi de poliţia de frontieră, iar prietenul ei a fost reţinut pentru de trafic de persoane. Iubitul ei era practic un recrutor din cadrul unei grupări de criminalitate organizată de trafic de persoane, care se ocupa cu recrutarea tinerelor din România în scopul exploatării sexuale", a explicat Ciprian Ghiţuleasa.

Directoarea Fundaţiei Uşa Deschisă (Open Door Foundation), Monica Boseff, organizaţie căreia îi sunt redirecţionate astfel de cazuri de către DIICOT şi ANITP pentru a oferi asistenţă şi adăpost protejat de urgenţă victimelor, a declarat că metoda de racolare cel mai des folosită de traficanţi este prin site-urile de socializare.

"Cel mai des întâlnite cazuri sunt cele cu racolare pe un site de socializare, preponderent este Facebook. Acolo intervine fie factorul vulnerabilităţii socio-economice, fie cel al vulnerabilităţii emoţionale-psihologice. Atunci racolatorul, traficantul ştie exact ce să prezinte. Fie o ofertă falsă de lucru, fie o relaţie plină de, bineînţeles, o dragoste inexistentă, dar de care ea e flămândă, ca să spunem aşa", a explicat Monica Boseff pentru agenţia MEDIAFAX.

Monica Boseff a precizat că sunt mai mulţi factori implicaţi care vulnerabilizează potenţialele victime ale traficanţilor de fiinţe umane.

„De obicei, o persoană este vulnerabilă din mai multe puncte de vedere, nu doar dintr-unul singur. În momentul în care trăieşte într-un mediu social defavorizat, în care familia este robită de anumite vicii şi fără pregătire, fără educaţie, etc., atunci nu-ţi lipseşte doar partea materială şi financiară, ci şi atenţia şi iubirea de care ai avea nevoie. Absolut toate cazurile cu care am lucrat noi până acum sunt cazuri care au avut un trecut traumatizant şi cu abuzuri. Nicio persoană care trăieşte într-un mediu mai protejat emoţional, socio-economic, psihologic, nu se trezeşte într-o zi dorindu-şi să fie implicată forţat într-o reţea de prostituţie sau de exploatare sexuală", a completat directoarea Open Door Foundation.

ANITP oferă câteva elemente care ar putea semnala un caz de trafic de persoane. O persoană s-ar putea afla în pericolul de a deveni victima traficanţilor de fiinţe umane, dacă i se propune „să i se plătească drumul, să fie ajutată la perfectarea documentelor, dacă i se împrumută bani pentru drum şi documente, dacă i se propune să plece cu acte false sau să plece la lucru cu viză turistică, să i e perfecteze documentele fără participarea acesteia şi într-un timp foarte scurt, să ţină secretă plecarea sa, dacă i se propune un loc de muncă – fără experienţă, studii şi să cunoască limba ţării ori dacă persoana se simte în pericolul de a fi deposedată de actele de identitate, precum paşaport şi buletin”.

Reprezentanţii ANITP recomandă persoanelor care sunt victime ale traficului de fiinţe umane să obţină şi să reţină orice informaţie privind locul în care se află, precum adresa, număr de telefon, nume, etc. De asemenea, să informeze orice altă persoană cu care intră în contact că este o victimă a traficului de persoane, să transmită mesaje de ajutor prin telefon, sms, e-mail către rude sau prietenii din ţară. Agenţia mai sfătuieşte victima să încerce să evadeze şi să contacteze instituţiile, autorităţile sau persoanele care ar putea s-o ajute.

ANITP gestionează şi linia TelVerde antitrafic 0800.800.678, iar principalele servicii sunt: “oferirea apelanţilor informaţii cu caracter preventiv care urmăresc reducerea gradului de vulnerabilitate a acestuia din punct de vedere informaţional şi referirea victimelor traficului de persoane către sistemul de asistenţă şi protecţie a acestora”.