OPINII // Ce ar trebui să ne îngrijoreze după întâlnirea Trump-Putin?

Sursa: digi24.ro

Celebrul autor al planului Kozak se ocupă din nou în mod oficial de Republica Moldova, iar ministrul Apărării de la Chișinău nu a catadicsit să vina la summitul NATO de săptămâna trecută de la Bruxelles. După întâlnirea Trump-NATO de la Helsinki, pericolul pentru România este imediata vecinătate, care s-ar putea să nu mai figureze printre prioritățile Departamentului de Stat. Dan Dungaciu și Cristian Diaconescu au comentat la Digi24 semnificațiile întâlnirii.

Vom mai rămâne la frontiera NATO și UE cel puțin pentru o generație și trebuie să fim atenți cum arată vecinătatea noastră imediată. Nu e vorba numai despre Ucraina, e vorba și despre Republica Moldova, a declarat Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Științe Politice din cadrul Academiei Române, care a comentat alături de fostul ministru de externe Cristian Diaconescu prima întâlnire directă bilaterală între președinții Donald Trump și Vladimir Putin.

Îndelung discutată, iar președintele Trump criticat chiar acasă, în SUA, inclusiv de voci din partidul său, reuniunea ruso-americană la vârf n-a fost chiar un summit, pentru că nu a fost riguros planificat, ci a fost mai degrabă o întâlnire de tatonare între cei doi lideri, este de părere fostul ministru Cristian Diaconescu.

America a dat suficiente semnale că nu vrea confruntare, vrea să discute, iar Donald Trump a venit să dea ochii cu Putin pe fondul unei situații la nivel internațional create de un joc prea mare cu principiile și de o lipsă de fermitate îngrijorătoare pentru SUA, care i se poate reproșa fostei administrații Obama, consideră Dan Dungaciu.

„Nu Donald Trump e păpușa dlui Putin, eu mă tem că președintele Barack Obama a fost, nu putea să-i sperie pe ruși”, a spus expertul. Și nici nu i se poate reproșa lui Trump că l-a scos pe Putin din izolare, pentru că înaintea lui au făcut-o cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, a mai arătat Dungaciu.

„Această întâlnire a avut loc nu pentru că rușii sunt puternici, ci pentru că americanii sunt suficient de puternici pentru a-și permite să discute și să-și atingă anumite obiective. Rușilor le e frică de Trump, din păcate nu le-a fost frică niciodată de Barack Obama”, consideră Dan Dungaciu.

În acest context, se pune întrebarea dacă România ar putea fi afectată în vreun fel de această întâlnire. S-a spus sau mai degrabă s-a presupus că cei doi au discutat despre Deveselu, în condițiile în care în declarațiile din conferința de presă comună, liderul rus a menționat scutul antirachetă și tratatul START. Dar soarta scutului nu mai poate fi schimbată, pentru că deja e sub umbrela NATO, iar deciziile referitoare la el ar fi luate de aliați, nu numai de președintele Trump, a arătat fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.

„În paranteză fie spus, ministrul apărării din Republica Moldova nu s-a dus la summitul NATO de la Bruxelles (de săptămâna trecută), unde era invitat să participe la o reuniune organizată de România și dedicată Mării Negre”, a menționat, în context, Dan Dungaciu. E un semnal pe care îl trimite și României, și NATO, dar și spre Est, a punctat el. În sensul aceasta trebuie să fim mai atenți, coroborat cu faptul că președintele Putin tocmai l-a numit iarăși pe domnul Kozak - autorul memorandumului cu același nume din 2003 - reprezentant pentru Republica Moldova, a punctat expertul.

Memorandumul „Kozak” din 2003 prevedea crearea unui stat federal moldovean din care să facă parte Transnistria. Planul, o extindere a unui document asemănător din anul 1997, a fost respins de preşedintele moldovean de la acea vreme, Vladimir Voronin, care a argumentat că propunerea intra în contradicţie cu legea fundamentală a ţării.

Ministrul apărării din Republica Moldova, Eugen Sturza (33 de ani, cel mai tânăr ministru din Guvernul moldovean), și-a motivat absența de la summitul NATO de la Bruxelles de săptămâna trecută prin faptul că problemele care s-au discutat acolo nu vizează Moldova în mod direct. „Agenda summitului NATO din acest an nu include subiecte de discuții care vizează direct Republica Moldova…”, a explicat el, citat de portalul deschide.md.

„Probabil dl Sturza nu s-a informat bine. Republica Moldova este menționată de cinci ori în declarația adoptată de șefii de stat și de guvern ai țărilor NATO, întruniți miercuri, 11 iulie, în capitala Belgiei”, scrie comentatorul moldovean Nicolae Negru. „Cu numirea lui Dmitri Kozak în locul lui Dmitri Rogozin, sub o altă pălărie (Rogozin fiind „reprezentant special al președintelui Federației Ruse în Transnistria”, pe când Kozak este reprezentant special al lui Putin „pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova”), nu mai pare accidental faptul că Dodon s-a convertit între timp la „federalism” și ocupă locul lui Voronin. Alegerile parlamentare vor demonstra cât de bine a pregătit Rusia terenul pentru cea de-a doua încercare a lui Kozak”, arată analistul din Republica Moldova. De altfel, Igor Dodon a vorbit la sfârșitul săptămânii trecute cu președintele Vladimir Putin, la Moscova, unde a asistat la finala Cupei Mondiale.

„Ar trebui să ne uităm în imediata noastră vecinătate, pentru că s-ar putea să fim primii beneficiari, în ghilimele, ai discuțiilor care au avut loc la Helsinki”, a subliniat Dan Dungaciu.

După întâlnirea Trump-Putin, teama noastră ar trebui să fie o eventuală reprioritizare a dosarelor din partea Departamentului de Stat, „teama mea este ca nu cumva regiunea în care ne aflăm noi să nu cumva să fie cea care să nu mai fie prioritară (...), teama mea e să nu se întâmple o relaxare pe ceea ce înseamnă Ucraina și Marea Neagră, pentru alte câștiguri, din alte zone. Pentru Statele Unite, Ucraina e mult mai puțin semnificativă decât pentru ruși”, a arătat Dan Dungaciu.

Și Donald Trump, și Vladimir Putin se văd drept doi lideri puternici, iar tentația de a avea înțelegeri pe deasupra organizațiilor internaționale este foarte mare. Numai că o astfel de înțelegere ar fi dificil de concretizat, cel puțin în America, din cauza opoziției pe care Donald Trump o întâmpină acasă, o opoziție internă care în cazul lui Vladimir Putin nu există, a arătat, la rândul său, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.

În zona Mării Negre, nici România, nici Bulgaria și nici Turcia n-au cel puțin o certitudine a cooperării regionale, a arătat fostul șef al diplomației. „Nu știu unde lipsește voința politică sau unde lipsește proiectul, nu-mi dau seama. Comparativ cu statele nordice, cu balticii, cu Polonia, cu Norvegia, în Alianța Nord-Atlantică, lucrurile stau altfel - ei stau la masă, discută, miniștrii apărării se întâlnesc o dată la două zile și încearcă să vină cu proiecte regionale. În această zonă (a Mării Negre) nu avem pe cineva care să încurajeze aceste state să iasă dintr-o pasivitate. Turcia este inertă, toată lumea gândea în NATO că ea va fi, regional, acel echilibru necesar față de Federația Rusă. Dar a avut un rol foarte reținut”, a explicat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru de externe a blamat, la rândul său, absența ministrului moldovean al apărării la reuniunea NATO de săptămâna trecută. „Declarația finală (a summitului - n.r.) avea și un punct referitor la Moldova, dar ministrul apărării s-a gândit să nu onoreze...”, a spus Cristian Diaconescu.

„Când doi elefanți se luptă sau fac amor, nu trebuie să fii prin preajmă”, a spus Dan Dungaciu, invocând un proverb african pentru a ilustra semnificația întâlnirii Trump-Putin.

„America e suficient de puternică să-și impună punctul de vedere, Rusia suficient de inteligentă ca să înțeleagă, de-aia trebuie să ne fie teamă, nu că vine Rusia și ne cucerește mâine!” a conchis directorul Institutului pentru Științe Politice din cadrul Academiei.

Sursa: digi24.ro