Noul Cod al Audiovizualului, VOTAT în primă lectură de Parlament, dar criticat de socialiști și comuniști. Candu: „Să tacă și să învețe de la noi cum se fac lucruri bune pentru țară”

Proiectul noului Cod al serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova a fost votat astăzi în primă lectură de către Parlament, după dezbateri care au durat mai bine de două ore.

Documentul a fost elaborat de experți independenți, cu susținerea Uniunii Europene, a Consiliului Europei și a Guvernului SUA, și transpune în legislația națională cele mai noi prevederi ale directivelor europene în domeniul audiovizualului.

În principal, proiectulul noului Cod al serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova reglementează principiile în baza cărora trebuie să activeze toți furnizorii de servicii media și care țin de libertatea de exprimare, independența editorială, asigurarea informării corecte, protecția minorilor și a persoanelor cu dizabilități, echilibrul de gen, protejarea spațiului audiovizual național, transparența proprietății, accesul la evenimente importante majore, protecția jurnaliștilor, dreptul la replică etc.

Liberalul Lilian Carp s-a arătat surprins să nu găsească în noul Cod prevederile actualei legislații, operate recent, cu privire la emisiunile analitice și știrile preluate din exterior: „Obiectivul nostru a fost reducerea propagandei și securizarea spațiului informațional”.

Eugen Râbca, unul dintre autorii proiectului noului Cod, a explicat că documentul conține cele mai bune practici, inclusiv preluate din România, privind securizarea spațiului informațional al R. Moldova.

Cel mai vehement mesaj împotriva acestui Cod l-a avut comunistul Vladimir Voronin, solicitând retragerea acestuia de pe ordinea de zi. Potrivit lui Voronin, documentul ar încălca drepturile omului și i-ar indica acestuia „câte procente de până albă sau neagră să mănânce, bulociki (chifle - n.r.), torturi, câte pirojnîie (prăjituri - n.r.)”: „Mergeți pe jos și uitați-vă câte antene au oamenii pe acoperișuri. Eu am trei antene și privesc o mie de canale, dar voi vă jucați. Nu puneți garduri cetățenilor”.

Spicherul Andrian Candu i-a prezentat lui Voronin câteva cifre din Indicele Mondial al Libertății Presei, spunând că, în 2008, R. Moldova ocupa locul 98 în acest top, în 2009, când mai erau comuniștii la guvernare - locul 114, iar în 2018 - locul 80.

„Noi am câștigat 34 de poziții față de 2009. De aceea, atunci când critică, comuniștii să tacă și să învețe de la noi cum se fac lucrurile bune pentru țară”, a spus Candu, adăugând că documentul va fi votat în lectură finală până la finele actualei sesiuni parlamentare.

Menționăm că noul Cod al serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova conține capitole care se referă la organizarea și funcționarea serviciilor media liniare, misiunea furnizorilor publici de servicii media, funcționarea furnizorului public național, furnizorii comunitari de servicii de radiodifuziune sonoră, distribuitorii de servicii media, organizarea serviciilor media audiovizuale neliniare, comunicările comerciale audiovizuale, precum și noi modalități de constituire a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Tot astăzi, Parlamentul a aprobat Concepţia naţională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova care descrie situaţia din domeniul mass-media şi identifică problemele existente.

Scopul acesteia este să servească drept punct de referinţă pentru politici publice coerente în domeniul mass-media, politici menite să fortifice rolul sistemului mediatic în asigurarea dreptului constituţional la informaţie al cetăţenilor şi în consolidarea unei societăţi democratice.

Printre obiectivele Concepţiei este stabilit un cadru normativ eficient de reglementare a activităţii mass-media care să asigure funcţionarea acesteia pe principii democratice şi într-un spaţiu mediatic securizat. La fel, un cadru juridico-economic care să asigure gestionarea domeniului mass-media ca agent economic specific în condiţiile economiei de piaţă şi concurenţei loiale, menit să fortifice sustenabilitatea economico-financiară a mass-media şi independenţa ei editorială. Un alt obiectiv se referă la procesul de profesionalizare a domeniului, care să răspundă necesităţilor mass-media, dar şi provocărilor la care este supusă în noile condiţii şi realităţi.