Nicolae Negru // Statuia mareșalului sovietic fără mască

Semne diacritice

O victimă neobișnuită a coronavirusului: statuia mareșalului sovietic Ivan Konev din Praga. Vinerea trecută aceasta a fost demontată fiindcă „nu purta mască”. Primarul („starosta”) districtului Praga 6, Ondřej Kolář, care a inițiat demontarea, a postat pe Facebook o fotografie cu o macara ridicând de pe postament statuia de bronz a mareșalului, însoțind-o cu un text ironic: „El nu avea mască pe față. Regulile sunt aceleași pentru toți. Ieși afară numai cu mască sau altceva acoperind gura și nasul”.

Lăsând gluma la o parte, Konev purta totuși o mască – pe cea de „eliberator al Pragăi de sub ocupația germană”. Demontarea s-a făcut conform deciziei autorităților locale din 12 septembrie 2019, care au considerat că nu poate fi ignorat rolul mareșalului în înăbușirea revoluției ungare din 1956, ridicarea Zidului de la Berlin și invadarea Cehoslovaciei, în 1968, de către trupele Pactului de la Varșovia (cu excepția trupelor române). S-a mai descoperit că Konev a fost responsabil de deportarea oponenților regimului stalinist - ucraineni, belaruși, ruși - care s-au refugiat în Praga. Pe mulți dintre ei nu i-a salvat nici faptul că deveniseră cetățeni cehoslovaci.

Statuia, instalată în 1980, a provocat proteste și a fost în repetate rânduri stropită cu vopsea roșie. După un asemenea caz, în august 2019, primarul districtului Praga 6 a refuzat să o curețe, apoi a construit schele în jurul ei, acoperindu-le cu pânză gudronată.

Reacția furibundă a Moscovei, - cum să dai jos un monument dedicat „eliberatorului sovietic”!? - dar și a unor politicieni cehi, printre care însuși președintele Milos Zeman, nu au putut opri executarea voinței aleșilor locali din districtul respectiv al capitalei cehe, fiindcă așa funcționează democrația acolo unde funcționează. Statuia va fi depozitată temporar, apoi expusă în viitorul muzeu al totalitarismului - „Muzeu al Memoriei Secolului XX”, a cărui înălțare a fost decisă de aceiași consilieri locali. Împreună cu statuia vor fi expuse și „plăcile explicative” fixate pe postament în 2018, conținând descrierea faptelor mai puțin eroice, de satrap stalinist, ale lui Konev, plăci care au provocat supărarea oficialilor ruși.

Praghezii n-au protestat să apere statuia mareșalului „eliberator”. „Dacă ar fi fost eliberatoare, armata roșie pleca acasă și monumentul mareșalului Konev ar fi rămas în Praga”, a comentat un cititor evenimentul relatat succint de presa internațională. Dar armata sovietică n-a mers să elibereze, ci să instaureze în Europa regimul stalinist. Nu e normal ca din istorie să se ia selectiv doar ceea ce place Kremlinului.

Evenimentul demolării monumentului sovietic din Praga mi-a trezit în memorie niște evenimente similare din Chișinău, începute în primăvara anului 1990, odată cu alegerea lui Nicolae Costin în funcția de președinte al Consiliului Municipal. De altfel, unii bărboși din Frontul Popular (și idioții utili) nu l-au dorit în această funcție, anticipând probabil acțiunile sale de desovietizare, „demilitarizare” și decomunizare a toponimiei și monumentelor capitalei noastre. Piața Marii Adunări Naționale nu s-ar fi putut numi astfel cu Lenin în centrul ei. Iar bulevardele și mulțimea de străzi care purtau nume de comandanți militari sovietici, de la sergenți la mareșali, creau impresia unui oraș siberian, nu a unei capitale de stat independent, cu istorie proprie, care nu a început odată cu ocupația rusă. Se împlinesc 30 de ani de la acea primăvară istorică și e o ocazie să ne amintim de Nicolae Costin și consilierii săi. Acum putem să le apreciem la justa valoare faptele.