Mesajul Comisiei de la Veneția e neutru

Semne diacritice

Strigăte de triumf din ambele tabere: după cum era de așteptat, și PD, și partidele de opoziție se declară satisfăcute de avizul Comisiei de la Veneția în chestiunea schimbării sistemului electoral. Pe ambele părți ale baricadei se afișează, nu fără motive, steaguri ale victoriei.

Satisfacția PD provine din faptul că poziția Comisiei a fost „diferită de cea din proiectul de raport”, publicat de Reuters. Acceptând și promițând să țină cont de toate recomandările „tehnico-juridice”, PD consideră că, de facto, Comisia de la Veneția nu pune piedici schimbării sistemului electoral, recunoscând că este dreptul suveran al Republicii Moldova să ia o astfel de decizie. Adepții sistemului mixt mai menționează, nu fără plăcere, că în urma eforturilor pe care le-au depus, în documentul adoptat de Comisie formula de respingere a schimbării sistemului electoral nu mai este atât de categorică precum era în proiectul de raport publicat de Reuters.

Dacă inițial experții considerau că, în condițiile actuale, introducerea sistemului electoral mixt este „nepotrivită”, ulterior ei au găsit că aceasta nu este „recomandabilă” sau „oportună”. E, într-adevăr, o oarecare diferență, dar e greu de spus dacă e dictată de o schimbare de atitudine sau de precizia exprimării.

Oricum, redacția respectivă îi încurajează pe adversarii sistemului electoral mixt nu mai puțin decât pe adepții acestuia. Triumful celor dintâi este alimentat și de concluziile Comisiei că reforma propusă de PD și PSRM nu întrunește un „consens larg” și că prezintă „îngrijorări serioase”, inclusiv riscul ca membrii Parlamentului aleși în circumscripții să fie vulnerabili față de influența unor oameni de afaceri. (Dacă e să fim obiectivi, nici alegerea pe liste de partid nu i-a putut feri pe o bună parte din deputați de această influență. Căci, dacă i-ar fi ferit, nu se ajungea la situația de azi, când PD deține puterea totală în stat obținând doar sub 16 la sută din voturile alegătorilor).

Unii reprezentanți ai opoziției au citit textul Comisiei de la Veneția ca pe o condamnare definitivă a PD, mergând până într-acolo că Europa nu va recunoaște viitoarele alegeri parlamentare, dacă acestea vor fi organizate în alt sistem electoral, decât cel actual. Alții, ca Maia Sandu, sunt siguri că UE nu ne va acorda asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro promise, că Republicii Moldova va ajunge să fie izolată, dacă Plahotniuc nu va renunța la schimbarea sistemului electoral.

Privind însă lucrurile realist, obiectiv, din afara „baricadei”, ceea ce se poate spune cu siguranță e că nimic deocamdată nu e sigur. Cu o zi înainte de ședința Comisiei de la Veneția, pe 15 iunie, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că ambasadorii UE au aprobat un acord cu Parlamentul European cu privire la asistența macro-financiară pentru Republica Moldova. Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană, Parlamentul European au căzut de acord asupra unei „declarații comune în lumina schimbărilor la sistemul electoral în Republica Moldova”.

În declarație se accentuează că „respectul pentru mecanismele democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar multipartid și supremația legii, garanții pentru drepturile omului sunt precondiții pentru primirea asistenței”. Firește, recomandările Comisiei de la Veneția, chiar dacă nu sunt menționate în declarație, vor constitui un reper și nu au cum să fie ignorate de Chișinău, dacă dorește să obțină cele 100 de milioane de euro promise. Europarlamentarul Petras Austrevičius, care se numără printre cei care au provocat amânarea, cu o lună, a discuțiilor privind acordarea acestui ajutor Republicii Moldova, se așteaptă, citat de Radio Europa Liberă, ca „Comisia Europeană să nu se grăbească să furnizeze prima tranșă înainte să vadă răspunsul Chișinăului la recomandările Comisiei de la Veneția”. Dar dacă se va grăbi?

PD declară că va îndeplini cu rigurozitate toate recomandările. Cu o singură excepție, introducerea sistemului electoral mixt, care în sine, nu are cum periclita „mecanismele democratice” și „sistemul multipartid”. De fapt, mesajul pe care îl transmite UE și, acum, Comisia de la Veneția, citit fără patimă și ochelari partizanali, este, în esență, unul neutru. Iată de ce convine ambelor tabere. PD-ului i se arată clar, fără menajamente, liniile roșii pe care le-a trecut, opoziției i se sugerează că posibilitatea implicării instituțiilor europene în lupta interpartinică din Republica Moldova este limitată, că schimbarea sau menținerea sistemului electoral proporțional depinde de politicienii și cetățenii moldoveni. Și, decât să ne speriem reciproc, am face mai bine să anticipăm posibilele schimbări, ca să nu ne surprindă nepregătiți. Candidații cu bani pot fi bătuți, cu inteligență, dar nu cu isterie panicardă.

Raportate la atitudinea „resemnată” a cetățenilor, așteptările opoziției în raport cu UE sunt exagerate, echivalând cu nerecunoașterea legitimității actualei guvernări, ceea ce comportă, dacă i se dă curs, niște riscuri geopolitice evidente, ale unor înfrângeri poate simbolice, dar nu lipsite de importanță, în pofida „parteneriatului” obscur, dubios, dintre PD și PSRM, riscuri pe care nicio instituție, niciun partid european nu și le-au asumat până acum și e puțin probabil că o vor face de acum înainte.

Comisia de la Veneția consideră că pretenția lui Dodon de a putea dizolva Parlamentul oricând îi va veni cheful poate duce la crearea unei „puteri executive excesive” și comportă riscul unor „conflicte instituționale”. Aceasta pune punct referendumului prezidențial.