În ajunul alegerilor, tabloul general

Semne diacritice

Isteria inexplicabilă care i-a cuprins pe unii dintre colegii noștri în ultima vreme, sinceră sau jucată, nu poate fi trecută sub tăcere. Indiferent de motive, îndemnul stupefiant de a ne face un harachiri colectiv, boicotând alegerile sau anulându-ne voturile, este doar în interesul celora care se opun apropierii de România, de Europa, care ne trag în Uniunea Eurasiatică. Rogozin aplaudă și-și freacă mâinile de bucurie că tocmai cei care protestau mai zgomotos împotriva vizitelor sale la Chișinău lucrează acum în interesul Rusiei. Nu vom da nume, să sperăm că a fost o cădere întâmplătoare, că jurnaliștii la care mă refer își vor retrage îndemnul sau nu îl vor mai repeta.

Fiindcă e vorba de persoane inteligente, despre care nu poți spune că nu-și dau seama ce fac, vrând-nevrând te duce gândul la vreo criză de nervi, la ura scăpată de sub control sau la vreun angajament obscur, rămas din perioada sovietică. Ce a fost cu adevărat, vom afla foarte curând. Dacă e angajament, nu mai e nimic de făcut, isteria se va intensifica și se va insista asupra boicotării alegerilor. Fiindcă veni vorba, este bizar, totuși, că unii bloggeri reușesc să fie apreciați în duble ipostaze: de luptători vajnici împotriva „oligarhiei” și candidați pe listele unor formațiuni antieuropene.

Vorbind la general, e folositor uneori să ne rupem de la detalii, de la resentimentele și obsesiile noastre cotidiene, să încercăm să privim în urmă la drumul parcurs, să cuprindem cu vederea tabloul general. Se întâmplă uneori să nu putem vedea pădurea din cauza copacilor. Merită totuși, măcar în ajunul alegerilor, să facem un efort de analiză obiectivă, un calcul elementar, o evaluare simplă: unde am fost și unde am ajuns.

Iată, la întâmplare, niște repere în acest sens: a fost scoasă sârma ghimpată de pe Prut; a fost încheiat acordul privind micul trafic de frontieră cu România; au fost deschise consulate ale României la Bălți, Cahul și Ungheni; a început să activeze la Chișinău Institutul Cultural Român; a fost construit podul Lipcani-Rădăuți peste Prut; a început proiectarea podului Ungheni-Ungheni peste Prut; a fost dat în folosință gazoductul Iași-Ungheni, se lucrează asupra interconectării energetice Gotești-Fălciu; un centru SMURD (Serviciul medical de intervenție rapidă din România) a început să funcționeze la Bălți; putem călători fără vize în spațiul UE, în Turcia, în Israel; a fost încheiat Acordul de Asociere cu UE, inclusiv Acordul privind zona de liber schimb, aprofundat și cuprinzător; avem un acord de liber schimb și cu Turcia; suntem membri ai Comunității Energetice Europene.

Exporturile în țările UE au depășit cota de 50 la sută, România devenind principalul partener economic al Republicii Moldova; cu excepția unui singur an, am avut o creștere economică, cea mai mare din regiune, s-au mărit subvențiile în agricultură, sunt ajutați oamenii de afaceri care au de suferit în urma embargourilor instituite de Rusia, s-au indexat salariile și pensiile, s-au plătit suplimente la pensii, s-a majorat asistența socială pentru unele categorii de cetățeni, au fost mărite salariile pentru profesori, medici etc.; s-a avansat mult, cu ajutorul UE și SUA, în reconstrucția drumurilor, a modernizării sistemului medical, al educației; s-a început reforma în poliție, a fost înființată Comisia Națională de Integritate, a cărei eficiență mai lasă de dorit, dar, oricum e un pas înainte, s-au făcut și alți pași în lupta cu corupția, unii judecători susceptibili de fapte de corupție au fost eliminați din sistem, ceea ce este o premieră.

Denumirea „limba română” a fost declarată constituțională, prin decizia Curții Constituționale; ziua de 28 iunie a fost declarată, prin decret prezidențial, semnat de Mihai Ghimpu, zi a ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist; în centrul Chișinăului a fost instalată o piatră pe locul unui viitor monument în memoria victimelor ocupației sovietice și a regimului totalitar comunist; monumente în memoria basarabenilor deportați au fost instalate în fața Gării din Chișinău și în alte localități din R. Moldova; persoanele cu cetățenie dublă pot să ocupe orice funcție în stat; Natalia Gherman a cerut de la tribuna ONU retragerea trupelor ruse de pe teritoriul nostru și a afirmat că R. Moldova nu va recunoaște niciodată ocuparea Crimeii; CCA a penalizat unele televiziuni pentru propaganda rusă; „Moldova 1” oferă acces tuturor partidelor și nu mai este un instrument de propagandă, cum a fost până la 2009.

Traian Băsescu, premieri și miniștri de la București vin cu regularitate la Chișinău, iar oficialii de la Chișinău merg deseori la București. La Iași a fost organizată o ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova, în timp ce, la finalul guvernării comuniste, ambasadorul României era expulzat din Republica Moldova și era introdus regimul de vize pentru cetățenii români. În acești ani, ne-au vizitat la Chișinău mai mulți lideri europeni și americani, inclusiv Joe Biden, Angela Merkel, Jose Manuel Barroso, Herman van Rompuy, Donald Tusk ș.a., ceea ce reflectă și un anumit nivel de încredere și apreciere față de guvernare.

Concluzia în urma unui sumar, deloc complet, exercițiu „contabilicesc” e că, din 2009 și până acum, nu am stat pe loc, că, în pofida multor piedici și lucruri urâte care ni s-au întâmplat, ne-am mișcat în direcția corectă. Nu le putem avea pe toate odată, trebuie să le luăm pe rând. Și dacă vom da greș în alegeri, ceea ce s-a făcut până acum va fi șters cu buretele revanșei, a restaurației, a românofobiei și vom fi întorși a doua oară din drumul european.