Iuliana Gorea-Costin: „Românii din stânga Prutului s-au confruntat mereu cu lezarea dreptului lor firesc de a-și vorbi limba maternă”

Nuanță // „Lupta pentru dreptul nostru de a ne vorbi limba maternă/româna și a studia istoria nu urmărea lezarea dreptului minorităților naționale de a studia și vorbi în limba lor maternă”

A fondat Liceul Academic Român-Englez ,,Mircea Eliade” din Chișinău. Este primul reprezentant permanent al R. Moldova la Consiliul Europei, prima femeie-ambasador extraordinar și plenipotențiar al țării noastre. Pe moment, „contribuie la dezvoltarea legăturilor speciale, bazate pe coordonatele comune de istorie, civilizație și cultură dintre R. Moldova și România”. Recent, Iuliana Gorea-Costin a lansat la Chișinău o culegere de poezii și eseuri, intitulată „Limba română este Patria mea”, eveniment care face parte dintr-un proiect mai amplu de promovare și „cinstire” a limbii române.

Stimată doamnă Iuliana Gorea-Costin, care este scopul proiectului pe care l-ați inițiat, „Limba română este Patria mea”?

Prin realizarea acestui proiect ne-am propus să aducem un omagiu înaintașilor noștri, părinții spirituali ai tuturor românilor, care ne-au lăsat un tezaur inestimabil – limba maternă/limba română, dar și să-i „cinstim pe acei care au apărat-o cu sfințenie de înstrăinare” (Sorin Oprescu, primarul mun. București). Ne-am propus să contribuim la asigurarea circuitului valorilor noastre naționale și să subliniem prin reluarea drept generic a afirmației poetului Nichita Stănescu „Limba română este Patria mea”, ideea unității noastre spirituale/naționale, indiferent de spațiu și timp.

La 22 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, care face referire și la limba română ca limbă de stat, mai e o problemă în acest sens?

Spre regret, de-a lungul timpului, românii din stânga Prutului s-au confruntat mereu cu lezarea dreptului lor firesc de a-și vorbi limba maternă. Amintesc în context de una din cele mai mari greve, inițiate de studenții Universității de Stat, la care s-au alăturat pe parcurs studenții, elevii și cadrele didactice din toate instituțiile superioare și preuniversitare de învățământ, care a zguduit luni în șir Piața Marii Adunări Naționale, atunci când guvernarea agrariană a decis excluderea din programele de învățământ a limbii și istoriei românilor. Am reușit atunci cu forțe comune să obținem un moratoriu asupra acestor valori sacre și să contribuim la înlăturarea de pe scena politică a partidului agrarian, ostil valorilor noastre naționale. Afirmam atunci și menționez și acum că lupta pentru dreptul nostru de a ne vorbi limba maternă/româna și a studia istoria nu urmărea lezarea dreptului minorităților naționale de a studia și vorbi în limba lor maternă.

Miza cărții „Limba română este Patria mea”, lansată la Chișinău, este apropiată recensământului din mai?

Volumul, editat cu sprijinul Primăriei București și lansat inițial la Muzeul Literaturii Române, a fost programat să fie prezentat și la Chișinău, deoarece o parte din autorii poeziilor selectate sunt originari din Republica Moldova, iar la mesajul poeților de pe ambele maluri ale Prutului, scris în aceeași limbă – română, e firesc să aibă acces românii de pretutindeni.

Pentru cei care nu au ajuns la lansarea cărții, ce cuprinde cartea și unde poate fi găsită?

Volumul „Limba română este Patria mea” conține cele mai frumoase creații poetice, clasice și contemporane, ale poeților români de pe ambele maluri ale Prutului, dar și lucrările premiate în cadrul concursului omonim. Cartea ilustrată prin bunăvoința maestrului Mihai Potârniche cu fotografii de epocă de la prima Mare Adunare Națională și prima ediție a sărbătorii Zilei Limbii Române, organizată la Chișinău, va putea fi găsită în bibliotecile publice.

Care este publicul-țintă al cărții: elitele sau poporul, și în ce măsură cartea ar putea schimba anumite percepții și identificări ale cetățenilor R. Moldova care au alte convingeri?

Cartea este destinată tuturor iubitorilor de frumos, celor care știu să caute, să valorifice și să redescopere „demnitatea și unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuși purtător de multe lumini și binecuvântări, păstrate în mod pașnic și smerit” (Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române).

Nu sunteți tentată să vă întoarceți în marea politică actuală, în lupta politică?

Nu exclud această posibilitate. Precizez doar că împărtășesc un alt crez, un alt sistem de valori, prefer să fiu acolo unde pot fi utilă.

Femeia-ambasador, femeia-diplomat, femeia-mesager pentru Republica Moldova nu o regretă pe Iuliana Gorea-Costin de cândva, din învățământ și educație?

În educație/învățământ mi-am adus contribuția la creșterea elitei naționale, libere de complexe și prejudecăți. În prezent, am multe motive de bucurie să constat că, deși foștii discipoli se afirmă tot mai plenar în viața publică atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei, îmi mărturisesc că poartă icoana atmosferei din Liceul „Mircea Eliade” de altădată în suflet și că și-ar dori o astfel de atmosferă și pentru copiii lor…

Afirmați într-un interviu că vă încredeți în „misiunea spirituală a națiunilor”, întrucât „formațiunile statale și-au schimbat de atâtea ori configurația de-a lungul istoriei”... Ce misiune spirituală are, în viziunea dvs., națiunea română?

Fiecare națiune, prin multiplicarea și valorificarea patrimoniului național, își aduce contribuția la procesul de conștientizare, sacralizare și desăvârșire a sufletului uman.

Vă mulțumesc mult pentru deschidere și sinceritate!