INTERVIU // Peter Michalko: „Atenţia asupra a ceea ce se întâmplă în R. Moldova este foarte mare atât la Bruxelles, cât şi în capitalele tuturor statelor membre”

Relaţia dintre Uniunea Europeană (UE) și R. Moldova nu este despre bani şi asistenţă. Baza relaţiilor dintre cele două părți trebuie să fie valorile, susține, într-un interviu acordat pentru „TVR Moldova” Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko.

„Obiectivul nostru este de a susţine îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din Republica Moldova continuă. Chiar dacă prima tranşă a suportului macrofinanciar a fost suspendată, noi avem peste 150 de proiecte în derulare în diferite regiuni ale Republicii Moldova, aceste proiecte au un scop concret, cel de a susţine oamenii”, afirmă diplomatul pentru sursa citată.

Ce așteptări are UE de la R. Moldova, aflați din interviul de mai jos.

TVR MOLDOVA - Domnule Ambasador, la începutul lunii trecute Uniunea Europeană a suspendat suportul financiar al Republicii Moldova. Putem vorbi despre răcirea relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles sau sunt nişte raporturi normale dintre doi asociaţi?

Peter Michalko - Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova sunt bazate în primul rând pe valori pe care ni le-am asumat împreună şi sunt reglementate de Acordul de Asociere semnat acum patru ani, dar şi de planurile mai concrete de reforme şi cooperare cum este Agenda de Asociere care acum este în implementare într-o formă reînnoită. Vorbim şi despre alte documente în care ambele părţi şi-au preluat obligaţiuni şi angajamente care trebuie să fie îndeplinite.

Cooperarea noastră are ca obiectiv îmbunătăţirea vieţii oamenilor din Republica Moldova şi crearea premiselor pentru ca instituţiile statului să fie mai bune slujitoare cetăţenilor care trebuie să fie adevăraţii stăpâni ai statului. Stoparea primei tranşe a asistenţei macrofinanciare a fost o consecinţă că precondiţiile pentru acordarea acestei tranşe nu au fost îndeplinite, precondiţii care au fost semnate şi asumate de Republica Moldova prin Memorandumul de înţelegere din luna noiembrie a anului trecut. Acolo este stipulat foarte clar în articolul 14 că este vorba despre respectarea standardelor democratice, respectarea statului de drept, a drepturilor omului. Din păcate nevalidarea alegerilor pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău care s-a făcut într-un mod netransparent fiind o măsură fără precedent. Un asemenea precedent nu a mai fost în istoria electorală a Republicii Moldova. Toate aceste sunt în contradicţie cu acel angajament semnat în noiembrie anul trecut şi de aici reies reacţiile din partea instituţiilor Uniunii Europene şi a statelor membre.

Dacă ar fi să traducem din limbajul diplomatic reiese că relaţiile dintre Uniunea Europeană şi republica Moldova rămân în continuare bune, dar sunt careva carenţe?

Relaţiile sunt influenţate de aceste fapte, au fost exprimate din partea UE cerinţe de a găsi metode prin care voinţa alegătorilor să fie respectate, iar drept consecinţă a fost stopată prima tranşă a ajutorului macro-financiar.

Totuşi ţara noastră a fost elevul model al Parteneriatului estic, acum în prag de alegeri parlamentare, putem trage linie şi spune că elevul model nu este pregătit de examen? Poate să nu-l promoveze.

Cred că nici o paralelă nu este 100% validă, în acest sens trebuie să subliniem că Democraţia este un proces de durată în care standardele necesită întărite şi respectate în fiecare zi, iar alegerile sunt forma într-o societate democratică în care alegătorii îşi exprimă voinţa. Nu este vorba doar de alegeri Parlamentare, dar de oricare alegeri care au loc şi în acest sens este necesar respectarea standardelor democratice. În acest sens foarte important este să fie respectate standardele legate de procesul electoral care trebuie să fie liber şi corect, ceea ce defapt sunt şi aşteptările partenerilor internaţionali printre care şi Uniunea Europeană.

Am văzut reacţii dure inclusiv din partea dumneavoastră la unele acţiuni ale guvernării şi la unele procese care se petrec la Chişinău. Vorbim aici adoptarea sistemului electoral mixt, nevalidarea alegerilor pentru Chişinău, adoptarea ultimelor legi în ceea ce ţine de reforma fiscală şi amnistia capitalului şi altele. În percepţia Bruxellesului, guvernarea de la Chişinău mai rămâne una pro-europeană?

Noi lucrăm cu guvernările deoarece ele sunt în poziţia de a implementa reforme şi obiectivele asumate. Aceste obiective sunt pentru cetăţeni. Trebuie să subliniez că noi lucrăm cu toţi actorii politici. Aţi pomenit de mai multe faze din istoria recentă a Republicii Moldova. Am evoluat de la o înaltă evaluare (nr. elevul model) la unele acţiuni negative. Aici aş menţiona frauda bancară, care a adus probleme foarte mari pentru încrederea în Republica Moldova a partenerilor internaţionali.

Apoi instabilitatea politică care a urmat şi acum un an când s-a recurs la introducerea sistemului electoral mixt cu nerespectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi ale OSCE ODIHR şi cu poziţia foarte clară a opiniei Uniunii Europe. La toate acestea s-au adăugat experienţa pozitivă de implementarea Acordului de Asociere pe segmentul de liber schimb care trebuie să recunoaştem că a are rezultate pozitive, dar ar putea avea şi mai bune. Aici vorbim despre investiţii, salarii mai bune pentru cetăţeni şi o viaţă mai bună până la urmă. Mai avem şi stagnarea reformei în Justiţie pentru care nu am putut să acordăm suport bugetar, dar mai ales invalidarea rezultatelor alegerilor din Chişinău, scrutin calificat de către toţi observatorii ca unul scrutin corect şi liber.

Pe parcursul ultimilor doi ani s-a vorbit despre recăpătarea încrederii din partea Bruxelles-ului faţă de Chişinău, suspendarea finanţării înseamnă cumva pierderea definitivă a acestei încrederi?

Dacă vorbim despre aşteptările Bruxelles-ului despre ce este de făcut, acestea sunt foarte clare. Acestea le regăsiţi şi în declaraţia comună a înaltului reprezentant doamna Mogherinni şi a comisarului Hahn, dar şi în Rezoluţia de luna trecută a Parlamentului European. Acolo sunt stipulate foarte clar aşteptările Uniunii Europene care trebuie să fie îndeplinite de către autorităţile Republicii Moldova. Aceste cerinţe exprimă dorinţa sinceră a Uniunii Europene de a continua cooperarea cu republica Moldova şi de a atinge obiectivele stabilite cu Chişinăul. Pentru asta însă au fost introduse seturi de standarde şi condiţii tehnice care trebuie atinse.

A înţeles Bruxelles-ul care este situaţia reală în Republica Moldova? Care ar fi ea?

Vreau să vă spun că atenţia asupra a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este foarte mare atât la Bruxelles, cât şi în capitalele tuturor statelor membre. Acest lucru nu a început acum, este vorba despre un proces mai îndelung şi care a demarat atunci când situaţia din Republica Moldova a cerut această atenţie. Introducerea precondiţiilor politice a fost consecinţa acestei atenţii, dar şi a cunoştinţei realităţilor din Republica Moldova atât la nivelul instituţiilor europene, cât şi la nivelul statelor membre. Vreau să subliniez că şi miniştrii de externe din ţările membre la ultima reuniune din luna iulie au discutat situaţia din Parteneriatul Estic şi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Republica Moldova.

Revenind la suspendarea finanţării, domnule Michalko, au fost voci care spuneau că decizia de suspendare ar arunca Republica Moldova în braţele agresorului hibrid, adică în braţele Rusiei, s-a luat în calcul acest risc?

Relaţia noastră nu este despre bani şi asistenţă, baza relaţiilor noastre trebuie să fie valorile. Care sunt comune, valorile europene care trebuie respectate. Acest lucru ni-l dorim noi cei din Uniunea Europeană, dar şi cetăţenii Republicii Moldova vor să trăiască într-o societate în care aceste valori sunt o realitate. De aceea respectarea acestor valori trebuie să fie o prioritate. Sigur că obiectivul nostru este de a susţine îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din Republica Moldova continuă. Chiar dacă prima tranşă a suportului macro-financiar a fost suspendată, noi avem peste 150 de proiecte în derulare în diferite regiuni ale Republicii Moldova, aceste proiecte au un scop concret, cel de a susţine oamenii. A-i susţine cu o infrastructură mai bună, cu un climat mai bun pentru a apropia viaţa lor de standardele europene.

Citiți continuarea interviului AICI.