INTERVIU // Pavel Postică, despre principalele prevederi ale NOULUI Cod electoral: „Adoptarea Codului în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția este una dintre cele nouă condiții de aderare la UE”. Ce vor socialiștii și găgăuzii?

EXPLICAȚIE // „Există partide care susțin aderarea R. Moldova la UE și sunt partide care nu susțin aderarea R. Moldova la UE. Adoptarea Codului electoral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția este una dintre cele nouă condiții de aderare la UE”

Parlamentul R. Moldova a aprobat joi, 8 decembrie, noul Cod electoral în lectura a treia, finală.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, enumeră principalele prevederi ale documentului și combate punctual „nemulțumirile” opoziției proruse și ale Adunării Populare a Găgăuziei, care amenință cu boicotarea alegerilor prezidențiale și parlamentare, dacă noile prevederi ale legislației electorale vor intra în vigoare.

De ce Autonomia Găgăuză nu poate avea o instituție electorală cu denumire similară ca a celei de la Chișinău, câte propuneri ale socialiștilor au fost acceptate și cum vor arăta următoarele alegeri din R. Moldova, aflați din interviul de mai jos.

Domnule Pavel Postică, de ce are nevoie R. Moldova de un Cod electoral nou?

Nu este vorba despre necesitatea unui Cod electoral nou. Exista necesitatea modificării și înlăturării tuturor neajunsurilor constatate de misiunile internaționale de observare a alegerilor, Comisia de la Veneția, Curtea Constituțională, misiunile naționale de observare a alegerilor.

Când am încercat să punem pe hârtie toate amendamentele pentru a înlătura aceste carențe și neajunsuri, erau atât de multe, încât, potrivit legislației, este mai rezonabil să emiți un act nou decât să vii cu modificări la cel vechi.

De aceea, a fost luată decizia de a propune un nou Cod electoral, pentru că numărul de amendamente era atât de mare, încât putea să genereze mult haos.

Codul electoral a trecut de cele trei lecturi necesare în Parlament și urmează a fi ratificat de către șeful statului. Spuneți-ne, vă rugăm, care sunt principalele schimbări pe care le regăsim în noua legislație electorală?

Sunt mai multe, dar trebuie să pornim de la faptul că s-a propus permanentizarea activității Comisiei Electorale Centrale. Dacă, la momentul de față, din nouă membri activează permanent trei și restul participă doar la ședințe, acum toți cei nouă membri vor activa permanent, până la expirarea mandatelor actuale.

Din anul 2026, vor fi deja șapte membri ai CEC, pentru că a fost modificat și mecanismul de desemnare a membrilor CEC. Dacă în momentul de față opt membri sunt desemnați de Parlament și unul de președintele republicii, formula care va fi aplicată din anul 2026 va fi următoarea: patru membri vor fi desemnați de Parlament, dintre care doi de la majoritatea parlamentară, unul de la opoziție și altul din partea societății civile, iar câte o persoană vor desemna Consiliul Superior al Magistraturii, Președinția și Guvernul, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.

Care a fost raționamentul reducerii numărului de membri ai CEC cu două unități?

O bună parte din activitate este preluată de aparatul CEC, iar noi am permanentizat și activitatea organelor electorale din teritoriu. Adică, președinții consiliilor electorale raionale la fel vor activa permanent. În acest fel, efortul va fi diminuat.

Cine va desemna președinții consiliilor electorale raionale?

Ei vor fi funcționari publici, angajați ai CEC și, în perioada dintre alegeri, vor avea responsabilități majore legate de corectitudinea pregătirii listelor electorale, instruirea funcționarilor electorali, campaniile de informare în teritoriu, asistența oferită CEC pe domeniul supravegherii și controlul finanțării partidelor politice, gestionarea patrimoniului, listelor electorale și lucrul cu demersurile care țin de validarea, rectificarea și ridicarea mandatelor de consilier.

În perioada electorală, ei vor deține funcțiile de președinți ai consiliilor electorale de circumscripție, dar atunci o să conducă doar ședințele organului colegial, unde ceilalți membri vor fi desemnați conform formulei actuale, adică de partide politice reprezentate în Parlament, administrația publică locală și instanțele de judecată. Votul președintelui va cântări exact ca votul celorlalți membri ai consiliului electoral de circumscripție.

În conformitate cu noile prevederi ale Codului electoral, CEC are prerogative noi în ceea ce privește controlul finanțării partidele politice, inclusiv în cadrul campaniilor electorale?

Nu. La acest capitol doar au fost precizate lucruri care nu erau foarte clare. CEC este autoritatea de control pentru finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, dar nu erau indicate prerogativele privind realizarea acestei proceduri de control. În noul Cod electoral au fost precizate drepturile și atribuțiile, au fost înlăturate divergențele care erau.

De exemplu, noi ne adresam la bancă și spuneam: Dați-ne, vă rugăm, extras din contul partidului cutare, dar banca ne spunea: Scuze, acesta este secret comercial, în lege nu este prevăzut că aveți dreptul de acces la asemenea informație. Și noi am precizat că CEC, în calitate de organ de control, va putea cere și primi această informație de la bancă.

Alte noutăți?

Pentru jurnaliști, va fi oferit un acces mai mare inclusiv la datele cu caracter personal, atunci când e vorba de aspectele de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. Acele probleme legate de locul de muncă ce nu putea fi identificat, noi acum am inclus în lege că aceste informații pot fi puse la dispoziția jurnaliștilor, evident cu semnarea declarației respective și păstrarea confidențialității.

Pentru alegători au fost introduse mai multe aspecte pozitive. De exemplu, se va putea vota cu orice act de identitate, indiferent de locul aflării. Dacă anterior, spre exemplu, cetățenii de peste hotare puteau vota ori cu buletinul de identitate, ori cu pașaportul, în republică se putea vota doar cu buletinul de identitate.

Acum se permite și în republică votul cu pașaportul, fiindcă există Registrul de stat al alegătorilor, informația este centralizată, se cunoaște arondarea fiecărui alegător la secția de votare, respectiv este posibilă aplicarea acestui mecanism cu votul în baza oricărui act de identitate.

Totodată, în cazul colectării semnăturilor pentru susținerea candidaților, dacă anterior puteai să susții un singur candidat, acum am liberalizat procesul și cetățenii îi pot susține pe mai mulți candidați prin semnătură și deja în timpul alegerilor se va vedea cine ia mai multe voturi.

Acest aspect este și în avantajul concurenților electorali, pentru că au fost situații când au contat câteva semnături foarte mult, anume din considerentul că ele se repetau și concurentul nu avea cum să știe.

Permisiunea votului timp de două zile a fost criticată de opoziția prorusă, care a acuzat că astfel s-ar crea condiții privilegiate de vot pentru cetățenii din diasporă. În ce situații se va putea vota timp de două zile la rând?

Votarea pe parcursul a două zile va fi aplicată doar în situații excepționale, doar atunci când este pandemie, imposibilitatea de a organiza procesul obișnuit pe parcursul unei zile, cum ar fi stare de război, stare de urgență, este limitată posibilitatea de deplasare pe parcursul zilei.

Deci, în astfel de condiții, CEC, cel târziu cu 25 de zile înainte de alegeri, va putea decide ca în anumite secții de votare procesul de votare să fie organizat timp de două zile.

Este o regulă generală care, în caz de necesitate, poate fi aplicată și pe teritoriul R. Moldova.

Socialistul Vlad Batrîncea își exprima satisfacția, de la tribuna Parlamentului, că de la votul în prima lectură și până la cel din a doua s-a renunțat la votul electronic...

Nu a fost votul electronic în prima lectură. Sunt proiecte total separate. În cadrul CEC este creat un grup de lucru care este responsabil de elaborarea unui caiet de sarcini în ceea ce privește elaborarea mecanismului și testarea a votului prin internet.

Până nu este elaborat un sistem, până acesta nu este testat și nu ne asigurăm că este sigur, secret și există încredere din partea alegătorilor pentru implementarea lui, doar după asta poate fi luată o decizie politică în ceea ce privește punerea acestuia în practică.

Până la aprobarea acestuia, noi vorbim doar despre testare.

De ce credeți că opoziția prorusă din Parlament a criticat proiectul noului Cod electoral și a solicitat de fiecare dată la ședințele Parlamentului scoaterea acestuia de pe ordinea de zi? Același Batrîncea spunea, înainte de votul pentru lectura a doua, că ar mai exista „10 – 11 puncte” care nu ar avea un „consens larg”.

Sunt câteva aspecte care pot fi luate în considerație. Există partide care susțin aderarea R. Moldova la UE și sunt partide care nu susțin aderarea R. Moldova la UE. Adoptarea Codului electoral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția este una dintre cele nouă condiții de aderare la UE.

Deci, eu aș putea să-mi fac o concluzie foarte simplă că acea entitate sau actor politic care se opune apropierii de UE prin blocarea amendării legislației electorale contribuie indirect la atingerea scopului propus.

Cât privește cele zece condiții înaintate de Partidul Socialiștilor și alte șase partide care au creat un grup numit Platforma „Agenda comună”, am mers la o discuție publică organizată de această platformă și am analizat, punct cu punct, fiecare din cele zece condiții înaintate de ei.

Pot să vă zic că șase din zece puncte, parțial sau în totalitate, au fost acceptate în amendamentele votate în lectura a doua. Alte două condiții se regăsesc și la momentul de față în legislația electorală și niciodată nu au apărut întrebări la nimeni legate de aceste prevederi existente. Respectiv, doar două condiții înaintate de această platformă comună au fost respinse în procesul de amendare a legislației electorale.

Așa că, pot spune, un consens asupra Codului electoral există de facto. Poate de jure el nu este legiferat prin votul opoziției din Parlament, dar tehnic s-a ținut cont în proporție mare de cele menționate.

Totuși, Adunarea Populară a Găgăuziei se declară nemulțumită de noul Cod electoral și i-a solicitat președintei Maia Sandu să nu-l promulge, în caz contrar amenință că găgăuzii vor boicota alegerile prezidențiale și parlamentare. Ce-i nemulțumește pe găgăuzi, ați discutat cu ei?

Este un subiect sensibil, iar impresia mea este că se politizează subiectul, ceea în mod normal nu ar fi necesar. Adunarea Parlamentară a Găgăuziei, în mai multe legislative, a înaintat Parlamentului R. Moldova propuneri de amendare a legislației electorale prin introducerea sistemului electoral mixt special pentru Autonomia Găgăuză. Adică, din cei 101 deputați din Parlamentul R. Moldova, Autonomia Găgăuză să-și poată alege în circumscripțiile uninominale cinci deputați.

Toate aceste propuneri, în diferite legislaturi ale Parlamentului R. Moldova, au fost respinse. De ce? Pentru că, în conformitate cu legea specială a Autonomiei Găgăuze, autoritatea reprezentativă supremă a lor este Adunarea Populară a Găgăuziei. Autoritatea supremă reprezentativă – Parlamentul R. Moldova – este aleasă universal, în mod egal de către toți cetățenii R. Moldova, fără niciun fel de facilitate.

Iată din aceste considerente propunerea lor conceptuală de introducere a sistemului mixt, care presupunea circa 30 de amendamente la legislația electorală, a fost respinsă.

A doua propunere conceptuală era introducerea în sistemul organelor electorale ale R. Moldova a comisiei electorale din Găgăuzia. Din 1997, această comisie nu a fost legalizată în Codul electoral al R. Moldova și activa doar în baza deciziilor aprobate de Adunarea Populară a Găgăuziei.

Am încercat să găsim un compromis rezonabil cu colegii din comisia electorală din Găgăuzia, deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei și din Parlamentul de la Chișinău. CEC, ca instituție tehnică, a elaborat un concept din 10 puncte care legifera și includea în Codul electoral comisia electorală din Găgăuzia. Un singur aspect, cel legat de denumirea organului electoral, dar și mecanismul de a conferi funcție de demnitate publică pentru conducătorii aceste entități au trezit îngrijorări și divergențe.

Despre ce „îngrijorări” este vorba?

Potrivit legii speciale a Autonomiei Găgăuze, organul electoral de la Comrat se numește „comisia electorală centrală din Găgăuzia”. Deci, are aceeași denumire ca și Comisia Electorală Centrală a R. Moldova. Noțiunea de Comisie Electorală Centrală a R. Moldova este inclusă în Constituție. Din acest punct de vedere, nu este rațional și corect să fie două instituții în R. Moldova cu aceeași denumire.

Astfel, s-a propus pentru comisia electorală din Găgăuzia să fie utilizată noțiunea de „consiliu electoral central”.

Un alt aspect este legat de conferirea statutului de persoane de demnitate publică pentru președintele și secretarul acestei instituții. Deci, ei sunt aleși conform regulilor din Autonomia Găgăuză, dar conferirea unui asemenea statut este prerogativa unei instituții publice centrale. S-a propus ca acest statut să fie conferit în baza deciziei Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova, pentru că legislația din Autonomie nu prevede acest mecanism. Ei au zis nu, au pus piciorul în prag și au spus că ei vor comisie electorală centrală în Găgăuzia și nu fac niciun pas înapoi.

Iată toată confuzia, deși noi le-am spus că mai puțin contează denumirea decât să ai prerogative și drepturi pe care să le poți utiliza.

Acesta e un efort mai vechi de-al găgăuzilor de a crea instituții paralele cu cele ale R. Moldova în regiune, inclusiv o procuratură separată, dar cum a rămas până la urmă?

Sistemul mixt nu a fost acceptat și Consiliul electoral din Găgăuzia este inclus în noul Cod electoral.

Pentru alegătorii din Transnistria sunt schimbări în noua legislație electorală?

În linii mari, ca și pentru alegătorii de peste hotare, noi am clarificat mecanismul de deschidere a secțiilor de votare pentru această categorie de cetățeni. Va fi luat în calcul numărul de alegători care a participat la scrutinele precedente, posibilitățile tehnice ale localităților și avizele instituțiilor de resort, cum ar fi Biroul pentru Politici de Reintegrare și Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne etc.

Dle Postică, ce se va întâmpla, cum vor arăta următoarele alegeri din R. Moldova, având în vedere prevederile noului Cod electoral, care vor fi atunci în vigoare?

CEC și organele electorale își vor îndeplini cu siguranță misiunea, așa cum este scris Codul electoral, și vor depune eforturi să asigure organizarea alegerilor în așa fel, încât fiecare vot să fie acordat în libertate, în siguranță, să fie secret și fiecare alegător să fie conștient de faptul că votul lui contează și el a fost calculat corect de către organele electorale.

Iar partidele politice vor avea reguli uniforme și condiții egale de campanie.

Domnule Pavel Postică, vă mulțumim pentru interviu!