INTERVIU // „Depunerea cererii de aderare a R. Moldova la UE, semnată în această conjunctură internațională, înseamnă că există o deschidere fără precedent față de regiunea noastră din partea UE”

Atitudinea „atentă” a guvernării de la Chișinău față de războiul din Ucraina este o „abordare judicioasă”, în timp ce evenimentele tragice din statul vecin, unde au loc crime de război comise de Federația Rusă, creează un disconfort foarte mare coloanei a cincea a Moscovei în Republica Moldova, declară analistul politic Veaceslav Berbeca.

Înr-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, analistul crede că, deocamdată, nu există premise ca războiul să se extindă dincolo de hotarele Ucrainei, în condițiile în care forțele militare ruse au suferit pierderi enorme umane și tehnice și având în vedere amploarea consecințelor determinate de sancțiunile economice la care a fost supusă Federația Rusă.

De ce R. Moldova găzduiește aproape în fiecare zi importanți oficiali din Occident în ultimele trei săptămâni și ce șanse există ca republica noastră să adere la UE, aflați din interviul de mai jos.

Domnule Veaceslav Berbeca, spuneți-ne, vă rugăm, cum se vede de la Chișinău cea de-a 21-a zi de război declanșat de Federația Rusă în Ucraina?

Agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina constituie un act abominabil care a aruncat în aer sistemul de securitate european construit în secolul trecut. Puțini oameni și-ar fi putut imagina că este posibilă o invazie militară de o asemenea anvergură în Europa în secolul XXI.

Întreaga lume civilizată înțelege că rezistența eroică a ucrainenilor împotriva invadatorilor ruși constituie elementul definitoriu al blocării înaintării influenței politice a Moscovei în Europa Centrală și de Est. Rusia putinistă a folosit mereu șantajul energetic și amenințarea folosirii forței brute militare în calitate de instrumente pentru a-și promova interesele geopolitice de a împărți Europa în sfere de influență.

Reacția ucrainenelor la invazia militară demonstrează, o dată în plus, că nimeni nu a înțeles mai bine politicul din Federația Rusă decât statele din Europa Centrală și de Est, care au afirmat întotdeauna că regimul putinist nu trebuie menajat prin crearea platformelor de resetare a relațiilor cu scopul obținerii unor compromisuri cu acesta. Strategia statelor occidentale față de Kremlin după invazia din 24 februarie ne arată că s-a ajuns la un anumit punct critic care marchează sfârșitul politicii conciliante față de regimul putinist.

Având în vedere vecinătatea noastră cu Ucraina, suntem supuși unor presiuni economice, politice și sociale enorme. În aceste condiții, autoritățile și cetățenii Republicii Moldova au depus eforturi considerabile pentru a ajuta sutele de mii de refugiați care au trecut frontiera moldovenească pentru a se salva de ororile războiului. Înțelegem foarte bine că de rezistența ucrainenilor depinde libertatea noastră.

Credeți că există, în acest moment, premise ca acest război să se extindă dincolo de hotarele Ucrainei?

Consider că, deocamdată, nu există premise ca acest război să se extindă dincolo de hotarele Ucrainei. În condițiile în care forțele militare ruse au suferit pierderi enorme umane și tehnice în acest război și având în vedere amploarea consecințelor sancțiunilor economice la care a fost supusă Federația Rusă, am putea avea în vedere o limitare a acțiunilor militare până la semnarea unui acord care ar pune capăt războiului.

În aceste condiții, este important să fie intensificat sprijinul militar acordat ucrainenilor cu tipurile de armament necesar, pentru a face față agresiunii ruse. O implicare mai îndrăzneață a statelor occidentale este necesară, fiindcă nu există semne că regimul putinist este gata să înceteze agresiunea militară.

Ceea ce se întâmplă în Ucraina – distrugerea prin bombardament a orașelor și omorârea civililor – sugerează importanța adoptării unor măsuri hotărâte față de un regim criminal.

Ce părere aveți despre atitudinea „atentă” a guvernării de la Chișinău vizavi de războiul din statul vecin? De exemplu, condamnăm invazia militară a Federației Ruse în Ucraina, dar nu ne aliniem sancțiunilor occidentale...

Consider că atitudinea „atentă” a guvernării de la Chișinău față de războiul din statul vecin este o abordare judicioasă.

În condițiile în care, practic, toate rețelele comerciale între Federația Rusă și Republica Moldova au fost distruse din cauza războiului, indirect ne-am aliniat la sancțiunile economice.

De asemenea, este foarte probabil ca această atitudine a autorităților să fi fost coordonată cu partenerii occidentali.

Pe de altă parte, opoziția prorusă a luat apă în gură în ultimele trei săptămâni, chipurile „nu e treaba noastră”, dar promovează o „neutralitate” mai neutră decât cea fixată în Constituție. E destul de ciudată și reacția mass-mediei proruse din R. Moldova în contextul masacrului provocat de ruși în statul vecin. Dvs. ce credeți despre atitudinea portavocelor de la Kremlin în aceste vremuri tulburi?

Invazia militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a scos în evidență dependența opoziției și a mass-mediei proruse față de instrucțiunile și, foarte probabil, de resursele financiare de la Kremlin.

Evenimentele tragice din Ucraina, unde au loc crime de război prin distrugerea infrastructurii civile și uciderea civililor, și rezistența eroică a națiunii ucrainene creează un disconfort foarte mare coloanei a cincea a Moscovei în Republica Moldova. Sunt nevoiți să evite tema războiului sau să sprijine voalat acțiunile militare, fapt prin care se deconspiră agenții de influență a Kremlinului.

Probabil, în alte condiții de desfășurare a războiului, elementele proruse ar fi defilat prin localitățile Republicii Moldova. Intervenția militară a distrus orice partidă prorusă în Ucraina, unde inclusiv etnicii ruși își exprimă indignarea față de crimele Kremlinului.

Situația este însă diferită în Republica Moldova, unde anumiți politicieni își permit să sprijine acțiunile Moscovei în Ucraina.

Am văzut recent la Tiraspol un mesaj împotriva războiului. La ce ne putem aștepta de la această regiune a R. Moldova în actualul context regional?

Din punct de vedere economic, această regiune este foarte mult dependentă de Ucraina. În mod sigur, elita locală nu are niciun chef să piardă totul pentru elucubrațiile Kremlinului prin care și-a argumentat invazia militară.

Faptul că liderii transnistreni nu au fost vizibili pe subiectul acțiunilor militare, iar mai recent au lansat chiar un mesaj împotriva războiului, pare să fie semne ale confuziei în care se află în legătură cu desfășurarea ostilităților militare despre începerea cărora au fost probabil anunțați. Amintim că viceministrul Afacerilor Externe din Federația Rusă, Andrei Rudenko, a avut o întâlnire cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki, pe 16 februarie, cu câteva zile înainte de începerea intervenției militare în Ucraina.

În situația în care războiul din Ucraina s-ar extinde și ar viza direct R. Moldova, ce credeți că ar trebui să întreprindă actuala guvernare de la Chișinău?

Ne dorim încetarea urgentă ostilităților militare care ar însemna inclusiv evitarea extinderii războiului. Decidenții moldoveni au afirmat că au elaborat mai multe scenarii care ar viza acțiunile statului în raport cu războiul din Ucraina.

Ostilitățile militare ar putea viza Republica Moldova prin implicarea regiunii transnistrene în acest conflict. Ar fi o încălcare a independenței și suveranității Republicii Moldova pe care, să fim sinceri, Moscova nu a respectat-o niciodată.

Este important de menționat că, pe 15 martie 2022, a fost adoptată Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care declară Transnistria drept zonă de ocupație rusă. Este o hotărâre care urma să fie adoptată de autoritățile moldovenești cu mulți ani în urmă.

De asemenea, cred că autoritățile moldovenești trebuie să fie foarte active pentru a promova subiectul conflictului transnistrean în agenda negocierilor care vor avea loc la nivel internațional cu Federația Rusă.

Este inadmisibil să rămână vreun element al prezenței militare ruse în Republica Moldova.

De la declanșarea războiului în Ucraina, Chișinăul a devenit o capitală vizitată numeroși oficiali din Occident. L-am primit recent în R. Moldova pe secretarul de stat american Antony Blinken, miercuri vine la Chișinău președintele României Kaus Iohannis, numeroși miniștri de Externe ai statelor UE ne-au vizitat și continuă s-o facă în aceste zile. De ce am devenit brusc atât de „importanți”?

Am devenit importanți, fiindcă suntem în imediată apropiere de Ucraina, unde are loc intervenția militară a Federației Ruse.

Republica Moldova împreună cu marea majoritate a statelor lumii au condamnat acest act nesăbuit al Kremlinului.

De asemenea, suntem statul care a găzduit cei mai mulți refugiați din Ucraina raportat la capul de locuitor în comparație cu alte țări.

Această atenție are scopul să ne demonstreze sprijinul pe care îl avem din partea civilizației occidentale.

Ce părere aveți despre pasul istoric făcut la Chișinău pe 3 martie 2022, când conducerea R. Moldova a semnat cererea de aderare la UE?

Integrarea europeană constituie vectorul strategic de dezvoltare a statului moldovenesc. Aderarea noastră la familia europeană ar demonstra apartenența la civilizația occidentală și sprijini dezvoltarea economică și sprijinirea bunăstării sociale.

Semnarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE este un subiect care a fost discutat periodic de opinia publică. Autoritățile moldovenești motivau lipsa acestei cereri prin faptul că nu exista o certitudine privind admiterea acesteia.

Odată ce a fost semnată în această conjunctură internațională, înseamnă că există o deschidere fără precedent față de regiunea noastră din partea UE.

Dar ce șanse credeți că există ca R. Moldova să fie primită în UE?

Procesul de aderare este foarte complicat și poate să dureze foarte mulți ani. Trebuie să înțelegem că nu există proceduri urgente prin care vreun stat ar putea fi admis în UE.

În Declarația de la Versailles din 11 martie curent, Consiliul a solicitat Comisiei să prezinte avizul cu privire la cererea de aderare a Republicii Moldova. Comisia va efectua evaluarea în baza criteriilor adoptate de Consiliul European la Copenhaga în 1993.

Republica Moldova trebuie să realizeze foarte multe reforme pentru a obține statutul de candidat.

Domnule Veaceslav Berbeca, vă mulțumim pentru interviu!