În câteva momente se va decide viitorul Europei. Decizia ISTORICĂ care poate însemna SFÂRŞITUL

Să fie dobânzi duse şi mai adânc în teritoriul negativ, să fie mai mulţi bani aruncaţi pe pieţe, sau doar cuvinte puternice? Toată lumea este nerăbdătoare să vadă ce va scoate astăzi Banca Centrală Europeană (BCE) din arsenalul său de luptă cu deflaţia şi anemia economică, iar aşteptările sunt mari, pe măsura provocărilor, economice şi financiare.

De ce va decide astăzi preşedintele BCE Mario Draghi depinde credibilitatea instituţiei, după ce în decembrie italianul a dezamăgit, iar decizia poate avea ramificaţii asupra politicilor altor bănci centrale, cum sunt Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca Elveţiei şi băncile centrale ale statelor nordice.

Investitorii care au poftă de active riscante, dar cu randamente mari, vor să vadă că Draghi şi alţi şefi de bănci centrale sunt pregătiţi să relaxeze şi mai mult politicile monetare, contrând impactul asupra sentimentului pieţei produs posibilitatea creşterii costurilor de finanţare în SUA, scrie Financial Times, citat de zf.ro.

Cel mai controversat instrument din arsenalul BCE sunt dobânzile negative. Unii analişti spun că ele fac mai mult rău decât bine, pentru că fac viitorul incert pentru pensionari, atacă depozitele şi ameninţă profitabilitatea băncilor, alţii că sunt o schimbare necesară, care forţează banii să circule în economie.

Mulţi analişti cred că astăzi BCE va duce şi mai mult sub zero dobânda facilităţii de depozit pentru a forţa creşterea preţurilor. Inflaţia (ţinta bancii este de 2%, iar nivelul actual al inflaţiei din zona euro este de -0,2%!) este o parte vitală a efortului de a reduce povarea grea a datoriilor economiilor europene. Datorii exagerat de mari au mai ales ţările din sudul Europei, vulnerabile la o nouă criză, dar şi sectorul privat din state precum Franţa, Belgia şi Olanda, notează The Wall Street Journal.

În termeni simpli, datoria reprezintă o frână viitoare pentru activitatea economică. Inflaţie înseamnă că fiecare oră de muncă sau fiecare produs vândut în viitor erodează o parte mai mare din datoria de astăzi. Prin reducerea datoriei rămân mai mulţi bani pentru consum şi investiţii.

Inflaţia slabă, mai ales dacă este persistentă, înseamnă că datoriile nu sunt erodate pe măsura aşteptărilor datornicilor. Aceasta înseamnă că ei vor aloca probabil mai multe resurse pentru reducerea datoriei, în dauna consumului şi investiţiilor. Aceasta înseamnă creştere economică mai slabă.

Astfel, inflaţia şi creşterea economică nominală poate fi mai importantă decât creşterea reală în viitorul apropiat.

În teorie şi creşterea economică reală poate fi stimulată prin mai multă creditare, dar aceasta nu se întâmplă în realitate deoarece dobânzile negative erodează profitabilitatea băncilor.

În Europa de Nord, dobânzile negative nu reduc costul creditului, deoarece băncile nu vor şi adesea nici nu pot să mute costurile provocate lor de dobânzile negative asupra deponenţilor. Costurile creditelor ipotecare cresc deja în Elveţia, cu toate că această ţară are de mult timp dobânzi negative. Analiştii de la Barclays cred că s-ar putea scumpi creditarea şi în Germania, Franţa şi Olanda.

Cu cât dobânzile negative rezistă mai mult timp, cu atât va fi mai dur efectul lor asupra profiturilor băncilor. Veniturile aduse lor de portofoliile de obligaţiuni se vor reduce sau, mai rău, se pot transforma în costuri. De asemenea, costurile de finanţare pentru alcătuirea capitalului ar putea creşte dacă investitorii încep să devină îngrijoraţi legat de neplata dividendelor sau cupoanelor.

Un efect pozitiv vizibil al dobănzilor negative este reducerea costurilor de finanţare pentru guverne. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale spaniole şi italiene cu scadenţa la doi ani sunt sub zero. Ale Germaniei sunt mult mai jos.

Europa, cu multele ei probleme, este pe o poziţie instabilă, iar dobânzile negative nu ajută prea mult creşterea anemică.

Comisia Europeană a avertizat Franţa şi Italia că au unele dintre cele mai severe dezechilibre economice din Europa şi că slabiciunile din economiile lor riscă să provoace un nou val de contagiune în alte ţări. Franţa şi Italia sunt cele mai mari economii din zona euro după Germania, potrivit Bloomberg. Cu „dezechilibre excesive“ se confruntă şi Portugalia, Ungaria şi Bulgaria, potrivit executivului european. Prin urmare, UE va supraveghea mai atent politicile de cheltuieli ale acestor state.

„Principalele motive de îngrijorare sunt persistenţa nivelurilor ridicate ale îndatorării, fie că este vorba de datorii publice, private sau externe, vulnerabilităţile sistemului financiar şi/sau deteriorarea competitivităţii“, a afirmat vicepreşedintele CE Valdis Dombrovskis.

Continuarea AICI