Guvernul l-a invitat la Chișinău pe oficialul UE care a spus că „R. Moldova se află pe marginea prăpastiei” și că e „un stat capturat”

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, vine mâine, 30 mai, într-o vizită oficială de două zile la Chișinău, la invitaţia Guvernului Republicii Moldova.

Oficialul european se va întâlni cu preşedintele Igor Dodon, spicherul Andrian Candu, delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu premierul Pavel Filip, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Galbur, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, cu ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, cu preşedintele Curţii Constituţionale, Tudor Panţîru, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile şi ai partidelor extra-parlamentare.

De asemenea, Thorbjorn Jagland va susţine o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova, dedicată provocărilor şi amenințărilor la adresa securității democratice. Acest eveniment va avea loc mâine, 30 mai, de la ora 17.45.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, vizita lui Jagland are drept obiectiv dezvoltarea şi consolidarea parteneriatului dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei, lansarea oficială a Planului de acţiuni al Consiliului Europei pentru ţara noastră pe perioada 2017–2020, cât şi stabilirea priorităţilor viitoare de cooperare cu Republica Moldova.

Menționăm că, în august 2015, Thorbjorn Jagland a publicat un articol în „News York Times” în care scria că „Republica Moldova este un stat pe marginea prăpastiei şi riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potenţiale consecinţe dincolo de frontierele ei”.

Vedeți mai jos principalele declarații ale lui Thorbjorn Jagland din acel articol:

*Republica Moldova, o ţară mică de doar 3,5 milioane de oameni, riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potenţiale consecinţe dincolo de frontierele sale. Fostă republică sovietică între România şi Ucraina, Republica Moldova se află la intersecţia dintre Estul şi Vestul Europei. De la declararea independenţei, în 1991, puterea a oscilat între Partidul Comuniştilor, care a optat mereu pentru legături puternice cu Rusia, şi partidele proeuropene, care s-au exprimat ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană. În 2009, proeuropenii au venit la putere şi au înregistrat unele progrese în acest sens. Cu toate acestea, astăzi situaţia este mult mai puţin optimistă. În ultimii şase ani s-a făcut foarte puţin pentru dezvoltarea economiei ţării şi instituţiilor statului. Corupţia rămâne endemică şi statul încă se află în mâinile oligarhilor, în timp ce veniturile mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune.

*În timp ce mulţi îşi pun speranţele în Bruxelles, aşteptând de acolo o soluţie, o altă parte optează pentru Uniunea Eurasiatică, în frunte cu Rusia. Ceea ce uneşte însă ambele tabere este resentimentul faţă de elitele corupte. Întrebaţi un moldovean obişnuit cum variază nivelul vieţii sub conducerea diferitelor partide şi veţi auzi că nu există nicio diferenţă.

*La sfârşitul anului trecut, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci din ţară. Scandalul a ajuns să reprezinte eşecul statului de a proteja interesele cetăţenilor. Puţini cred că cei responsabili vor fi traşi la răspundere sau că banii vor fi returnaţi. Valoarea monedei naţionale a scăzut, ratele dobânzilor au explodat, iar recesiunea s-a conturat. Toată finanţarea din afară a fost suspendată în aşteptarea unor acţiuni concrete în lupta cu corupţia şi stabilizarea sectorului financiar. În cazul în care autorităţile nu reuşesc să îndeplinească cerinţele pentru restabilirea sprijinului extern, ţara se va confrunta cu turbulenţe economice grave. Programele sociale pentru cei săraci şi vulnerabili social vor fi tăiate chiar înainte de lunile aspre de iarnă.

*În ultimele luni a existat o deteriorare gravă în relaţiile cu Transnistria, o regiune separatistă de-a lungul părţii de est a Republicii Moldova, unde locuiesc vorbitori de limbă rusă. Acum două decenii, încurajată de Moscova, Transnistria şi-a autoproclamat independenţa, iar sute de oameni au murit în luptele care au urmat. De atunci, conflictul a fost îngheţat. Cu toate acestea, criza din Ucraina a stârnit temeri privind o eventuală reizbucnire a conflictului. Mulţi din Republica Moldova se tem că Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee, temere alimentată şi de apelurile la protecţia rusă din partea unor organizaţii din regiune. De cealaltă parte, liderii din Transnistria se plâng că Republica Moldova conspiră cu Ucraina pentru a-i ţine sub blocadă economică şi au ordonat mobilizarea armatei din regiune. În acest moment, un conflict militar în adevăratul sens al cuvântului este puţin probabil, dar, într-un mediu atât de tensionat, chiar şi unele mici tulburări ar putea scăpa de sub control.

*Lecţia clară din Ucraina a fost că, în Europa de astăzi, rezistenţa şi stabilitatea unui stat depinde de angajamentul său faţă de democraţie şi statul de drept. Anexarea ilegală de către Rusia a Crimeii a destabilizat profund situaţia, dar nu trebuie să uităm că, în Ucraina, criza a început de la dezamăgirea profundă a oamenilor faţă de instituţiile politice. Moldova, de asemenea, trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Pe lângă măsurile urgente, necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupţi din instituţiile publice.

*Eliberat de corupţie, statul poate fi transformat. Dar, întâi de toate, acest stat capturat (de oligarhi) trebuie să fie redat cetăţenilor.