GAFA separatiştilor din estul Ucrainei. Documentul care putea să ÎNFURIE Moscova

Separatiştii proruşi din estul Ucrainei, susţinuţi de Moscova, şi-au retras propunerile de modificare a Constituţiei Ucrainei printr-un proiect care nu recunoştea anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, relatează The Telegraph în ediţia electronică, transmite medifax.ro.

Reprezentanţii rebelilor au propus anterior amendamente la Constituţie - în cadrul procesului de pace de la Minsk - care prevăd acordarea unui anumit nivel de autonomie sau „statut special” zonelor din Donbas pe care le controlează.

Un armistiţiu şi aranjamente în vederea soluţionării conflictului au fost semnate în Belarus, în februarie, însă aplicarea lor a stagnat în contextul în care continuă să aibă loc confruntări sporadice între insurgenţi proruşi şi forţe naţionale ucrainene.

Proiectul rebel recomanda noi structuri de putere în Donbas, fără ca regiunea să se desprindă din Ucraina, dar lăsa intactă prevederea din Constituţie potrivit căreia Crimeea este parte integrantă a statului ucrainean.

Documentul risca astfel să înfurie Moscova, care furnizează separatiştilor susţinere militară, dar nu le recunoaşte independenţa faţă de Kiev.

Vladislav Deinego, un reprezentant al rebelilor, a declarat că Crimeea nu a fost retrasă de pe lista teritoriilor ucrainene, în acest text, deoarece procesul de la Minsk vizează conflictul din estul ţării şi nu peninsula, pe care Rusia a anexat-o în martie anul trecut.

„Propunerea eliminării sau păstrării în acest articol (de Constituţie) nu este absolut deloc de competenţa noastră, având în vedere că această temă nu are nicio legătură cu Donbasul şi îndeplinirea unei serii de măsuri (prevăzute de înţelegerile de la Minsk)”, a declarat el, citat de agenţii.

Însă, după doar câteva ore, Deinego şi Denis Puşilin, alt negociator rebel din cadrul „Grupului de contact” de la Minsk, au publicat alt comunicat, în care afirmă că retrag propunerile.

„Desigur, DNR şi LNR consideră Crimeea drept parte a Rusiei”, afirmă ei, referindu-se la „republicile populare” de la Doneţk şi, respectiv, Lugansk. „Mai mult decât atât, republicilor noastre le-ar plăcea să facă parte din Federaţia rusă”, adaugă ei.

Reprezentanţii rebelilor au afirmat că modificările - trimise Grupului de contact - au menţionat Crimeea ca parte a Ucrainei mai degrabă ca pe o formalitate „tehnico-juridică” decât ca pe o reflectare a sentimentelor separatiştilor.

Cu toate acestea, propunerile au fost retrase „pentru a evita speculaţii suplimentare, în contextul în care propaganda ucraineană încearcă să transforme aceste formalităţi nesemnificative într-un fel de eveniment politic”, au adăugat ei.

Ei s-au răzgândit după ce comunicatul iniţial pare că a luat prin surprindere Crimeea.

„Sunt sigur că colegii noştri nu vor să sugereze nimic prin acest lucru, au făcut pur şi simplu o greşeală, este doar o scăpare de condei”, a declarat Serghei Aksionov, liderul Crimeei. „Nu avem de ce să ne simţim ofensaţi, acţionăm cu toţii pentru a atinge un singur scop”, a adăugat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin declara săptămâna trecută, într-un interviu pentru un ziar italian, că faptul că rebelii vor să rămână în Ucraina reprezintă o "precondiţie sănătoasă a demarării unor negocieri substanţiale".

Adjunctul ministrului rus de Externe Grigori Karasin a reiterat acest punct de vedere miercuri, apreciind că noile propuneri „au oferit posibilitatea unei căutări reale a compromisului, dacă Kievul vrea cu adevărat acest lucru”.

Unii dintre rebelii din estul Ucrainei îşi recunosc dezamăgirea faţă de faptul că Putin a decis să nu "absoarbă" în Rusia zonele aflate sub controlul separatiştilor din regiunea Donbas, aşa cum a făcut cu Crimeea.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko anunţa săptămâna trecută că este pregătit să organizeze un referendum naţional cu privire la statutul Donbasului în ţară, în cazul în care sunt necesare „ajustări constituţionale”.

Peste 6.400 de persoane au fost ucise în conflictul din Ucraina, potrivit ONU.