EXCLUSIV // Klaus Iohannis: „Fără votul basarabenilor, niciun președinte al României nu ar fi un președinte împlinit!”

Klaus Iohannis, candidat la funcția de președinte al României, vorbește în interviul pe care l-a acordat Ziarului NAȚIONAL despre importanța votului basarabenilor la alegerile prezidențiale de peste Prut de pe 2 noiembrie și despre cum va arăta România în cazul în care Domnia Sa va câștiga scrutinul.

Dle Klaus Iohannis, sunteți candidatul Alianței Creștin Liberale, formată din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal, la funcția de președinte al României. Spuneți-ne, vă rugăm, de ce ar trebui să vă voteze basarabenii la scrutinul din luna noiembrie curent?

România lucrului bine făcut este ceea ce propun eu tuturor. Ce înseamnă asta? E simplu. O Românie normală, fără conflicte politice, prosperă şi în care oamenii sunt bine conduşi. O Românie în care nu ne irosim energiile şi potenţialul în dispute mărunte, în subiecte care n-au nimic de-a face cu viaţa reală.

România lucrului bine făcut nu este o simplă promisiune, ci este un angajament pe termen lung, o altfel de viziune, în care vrem să eliminăm mentalitatea că „merge şi aşa”. Nu, nu mai trebuie să meargă şi aşa, ci aşa cum trebuie. O ţară prosperă nu se construieşte decât cu seriozitate, cu sinceritate, fără partizanate exclusiviste şi prin voinţă proprie, nu prin voinţa altora, şi mai ales, nu prin minciună.

De ce ar trebui să mă voteze basarabenii? Pentru că România lucrului bine făcut va fi și țara lor, o țară care se va putea ocupa mai bine și mai temeinic de problemele lor și ale familiilor lor.

Ce înseamnă pentru Dvs. Basarabia?

Ceea ce înseamnă pentru toţi românii. Sora noastră cu care împărtăşim o limbă, o istorie, o civilizaţie şi o cultură comună, de care ne-au despărţit doar circumstanţele istorice. Aceste elemente fac din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Şi din aceste considerente România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială. Drumul României nu poate fi separat de drumul Republicii Moldova și nici invers, iar președintele României reprezintă, într-o măsură însemnată, aspirațiile comune ale celor aflați pe ambele maluri ale Prutului. Pentru mine, sprijinul basarabenilor la alegerile din noiembrie are o semnificație specială. Ca președinte al României este foarte important să primesc încrederea și legitimarea voastră. Fără asta, niciun președinte al României nu ar fi un președinte împlinit!

Sondajele credibile din România Vă anunță unul dintre favoriții cursei electorale. Care vor fi primele trei lucruri pe care le va face președintele României Klaus Iohannis, în cazul în care va fi ales în această funcție? Cetățenii R. Moldova au vreun loc în planurile Dvs.?

Da. Aşa este. Primele lucruri pe care le voi face când voi fi ales preşedinte al României ţin de pregătirea tranziţiei, de preluarea mandatului pe zona de politică externă, securitate şi siguranţă naţională şi de pregătirea organizării dezbaterilor pe cele 11 teme pe care le-am propus în programul meu prezidenţial, intitulat „România lucrului bine făcut”. Una dintre aceste teme fundamentale este chiar Republica Moldova şi parcursul său european, ca prioritate naţională.

Am mai spus acest lucru și îl repet de câte ori am prilejul. Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Sunt convins că, indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut. Ca președinte, îmi propun să fiu mediatorul consensului politic și social pentru ca parcursul european al Republicii Moldova, oricare ar fi calea acestuia, să fie definit ca prioritate națională.

În opinia mea, cele două tipuri de declarații publice privind Republica Moldova – fie că vorbim de angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în parcursul său european, fie că vorbim de ideea reunificării celor două state – nu sunt în niciun caz contradictorii. Sunt ferm convins că a pune „reunificarea” împotriva „integrării” este și greșit, și inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea. Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state.

În comparație cu alți candidați la fotoliul prezidențial, Dvs. sunteți mai puțin prezent în R. Moldova. Victor Ponta a venit „cu daruri” de peste Prut de două ori în ultimele două luni, are pancarte electorale afișate în Chișinău, Monica Macovei a participat la evenimentele importante ale R. Moldova legate de parcursul său european (liberalizarea regimului de vize cu UE, de ex.) etc. Klaus Iohannis când ajunge la Chișinău?

Sper cât de curând. Eu cred că ataşamentul faţă de un proiect şi preocuparea faţă de relaţia specială cu Republica Moldova nu ţin de pancartele electorale.

Numărul moldovenilor care dețin cetățenia românească și care votează la alegerile din România nu este atât de mare. Deși, nu negăm, ne măgulește ideea că voturile basarabenilor au fost hotărâtoare la alegerile prezidențiale trecute din România, așa cum se spune. Știți, probabil, că din cauza numărului mic de secții de votare deschise în stânga Prutului mulți nu reușesc să-și exercite acest drept, refuzând să stea ore întregi la coadă pentru a vota. La București s-a pus problema deschiderii mai multor secții de vot în R. Moldova?

Cunoscând modul în care face politică PSD şi practicile de viciere a rezultatului alegerilor de care acest partid nu s-a debarasat niciodată şi pe care le încearcă mereu şi mereu, mă aştept la orice. Însă, indiferent ce se va întâmpla din punct de vedere administrativ, este importantă prezenţa basarabenilor într-un număr cât mai mare la aceste alegeri prezidenţiale. Căci importanţa alegerilor prezidenţiale de anul acesta nu este numai pentru România, ci şi pentru Republica Moldova. România trebuie să se menţină pe linia politică occidentală şi europeană, fără a face niciun compromis în plan extern, fără devieri inutile către Est sau către alte zone mai îndepărtate. România trebuie să rămână în zona politicii euroatlantice şi europene pentru a putea fi un partener solid pentru Republica Moldova.

Recent, într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, jurnalistul Cristian Tudor Popescu afirma că la acest scrutin nu se va dori prezență la vot și premierul Victor Ponta, care are la dispoziție resursele administrative, ar fi avantajat. Cum comentați această opinie?

Eu cred că nu prin resurse administrative se câştigă alegerile, ci prin votul cetăţenilor. Într-o democraţie, puterea nu vine de la grupuri de interese, de la structuri, ci de la cetăţeni. Eu cred în acest principiu. Cred că până la urmă votul cetăţenilor este mai puternic decât orice resursă financiară, administrativă sau de altă natură. Votul cetăţenilor este esenţa democraţiei pentru care românii au luptat în decembrie 1989.

Atunci când susţii o politică a minciunii, când eşti produsul unui sistem corupt, care, după cum vedeţi, începe să iasă la iveală,nu trebuie să-ţi mai faci mari iluzii că vei câştiga alegerile prezidenţiale, indiferent câte resurse ai la dispoziţie.

Sunt cât se poate de optimist că oamenii înţeleg foarte bine care este diferenţa dintre mine, care sunt un om liber şi voi fi un preşedinte al cetăţenilor, şi domnul Victor Ponta, care este un om manevrat, un prizonier al sistemului.

În R. Moldova urmează alegeri parlamentare la sfârșitul lunii noiembrie. Aproape jumătate din partidele înscrise în cursa electorală optează pentru parcursul european al țării noastre, cealaltă jumătate – pentru apropierea de Uniunea Vamală. Pentru ce direcție de dezvoltare ar trebui să opteze cetățenii R. Moldova, în opinia Dvs.?

În mod cert şi fără echivoc, basarabenii ar trebui să se îndrepte către partidele care susţin drumul euroatlantic al ţării lor. Nu cred că există altă cale pentru prosperitate şi o dezvoltare a ţării pe termen lung decât opţiunea europeană.

Decizia strategică de a urma calea integrării în NATO și UE a fost primul proiect de țară, vizionar și coerent, al României democratice. Adoptat într-o conjunctură internațională prielnică, el a fost, în mod categoric, produsul voinței politice a societății românești în ansamblul său. Existau și atunci tensiuni și animozități politice, dar s-a reușit consensul în numele interesului național. Acest consens a fost numit „Pactul de la Snagov”.

Un astfel de consens îi doresc şi Republicii Moldova. Iar dacă nu va fi posibil, atunci îmi doresc ca drumul spre NATO și UE să prevaleze în opţiunea majorităţii.

Spuneți-ne, vă rugăm, cum va arăta România cu un fost primar de Sibiu și profesor de fizică de etnie germană, fost candidat la funcția de premier, în fruntea statului?

Va arăta mai bine. Lucrurile se vor face cum trebuie. Va fi o Românie a statului de drept, a separației puterilor și a domniei legii. O țară pe deplin occidentală, atât din punctul de vedere al nivelului de trai, al funcționării sistemelor sale publice, cât și al mentalităților și practicilor. Va fi țara care lasă generațiilor viitoare siguranță, resurse și oportunități pentru dezvoltare, în care demnitatea de a fi român nu este un simplu slogan, ci o stare de spirit. Va fi o Românie în care fiecare își va face treaba cât mai bine. Va fi o Românie în care „chestiunea Basarabiei” va juca un rol central, iar nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care va fi asumată problematica Republicii Moldova. Votul vostru pentru candidatura mea este, în fapt, un vot pentru această Românie de mâine, un vot pentru acest proiect al nostru comun!

Vă mulțumim și vă urăm succes!