EXCLUSIV // Dan Stoenescu: „Relaţia cu R. Moldova rămâne o prioritate pentru România”

Interviu // „România este alături de R. Moldova în parcursul său european și susține dezvoltarea proiectelor comune în domeniul educației, infrastructurii, investițiilor și sănătății”

Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, susține, într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, că România își dorește un spațiu comunicațional comun cu R. Moldova și întărirea legăturilor cu comunitățile istorice românești.

Dle ministru Dan Stoenescu, au trecut mai bine de trei luni de când ați preluat această funcție și, din câte am urmărit, ați avut o agendă plină. Ați vizitat comunitățile de români din Albania, Ungaria, Ucraina… Când intenționați să întreprindeți prima vizită la Chișinău?

Chiar dacă agenda noastră din ultima perioadă a fost foarte încărcată, îmi face mare plăcere, de fiecare dată, să mă întâlnesc cu românii din afara granițelor. Am vizitat românii din Ucraina, Albania, Serbia, Ungaria, Polonia, Austria, Germania, Italia, Spania și am purtat discuţii referitoare la principalele teme de interes pentru ei. Dialogul direct cere foarte mult timp și resurse.Totodată, presupune o implicare comună, însă eforturile pe care le facem în a organiza acest dialog direct aduc și o satisfacție imensă. Mă bucură faptul că, datorită acestor întâlniri, noi, în Guvernul României, ajungem să cunoaștem mai bine nevoile românilor, putem să le răspundem direct și astfel crește încrederea în instituțiile care lucrează în sprijinul lor.

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni are un parteneriat activ și o comunicare permanentă cu membrii comunităţilorromâneşti din străinătate și cu mediul asociativ. În acest sens, comunitățile de români care trăiesc pe teritoriile țărilor din vecinătate reprezintă o temă de maxim interes pentru statul român. Comunitățile istorice sunt parte integrantă a spiritualității românești, având în vedere că unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii statului român este să sprijine aceste comunități să își păstreze vie identitatea culturală, lingvistică și religioasă.

În ceea ce privește o viitoare vizită în R. Moldova, vă asigur că aceasta se află pe agenda mea. Trebuie menționat, totuși, că între timp a avut loc prima reuniune a Consiliului Consultativ Mass-Media România - Republica Moldova, o inițiativă a Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, care are drept scop implementarea unui spațiu comunicațional comun între România și Republica Moldova.

Care sunt problemele românilor din afara granițelor pe care le-ați fixat? Credeți că sunt similare cu cele ale românilor din Basarabia?

Comunitățile românești din vecinătate reprezintă una dintre prioritățile DPRRP, iar statul român acordă o atenție deosebită procesului educativ în limba română, ca element fundamental în păstrarea și promovarea identității lingvistice. Am propus mai multor țări din vecinătatea României o colaborare în ceea ce privește deschiderea unor centre comunitare și de informare, precumși organizarea unor cursuri facultative de limba română în școlile din zonele locuite de comunitățile de români.

Totodată, am insistat de fiecare dată asupra importanțeidezvoltăriicooperării dintre mediul asociativ românesc și mediul asociativ cultural din țările de reședință, astfel încât să poată fi diversificate canalele de promovare națională și consolidată integrarea membrilor comunităților românești în cadrul societății în care trăiesc, muncesc și locuiesc.

Atunci când ați fost învestit în funcție, ați spus că relația României cu R. Moldova este una „absolut primordială”. Ce ați avut în vedere?

Relaţia cu Republica Moldova rămâne o prioritate constantă, de prim rang, pentru România, pentru întreaga clasă politică şi societate.

Românii din Republica Moldova sunt parte a comunităţilor istorice româneştişi parte a etnogenezei româneşti. Această relație este foarte importantă nu doar pentru noi, cei de la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, dar și pentru întregul Guvern.

România este alături de Republica Moldova în parcursul său european și susține dezvoltarea proiectelor comune concrete în domeniul educației, infrastructurii, investițiilor și sănătății.

Dle ministru, care sunt prioritățile mandatului Dumneavoastră în raport cu R. Moldova, cu românii din R. Moldova?

Prioritățile strategice asumate de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni prevăd, în ceea ce privește relația cu R. Moldova, doi pași importanți: implementarea spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova și întărirea legăturilor cu comunitățile istorice românești, prin care statul român să promoveze păstrarea limbii și culturii române în cadrul unor programe culturale, educaționale, mass-media și legate de spiritualitate, împreună și cu alte instituții.

Anul trecut am deschis un centru de informare la Comrat, în Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, iar în acest an vom deschide un centru la Bălți. De asemenea, sprijinim mediul asociativ și mass-media din Republica Moldova, astfel încât să constituie un vector de promovare a valorilor europeneîn rândul societății.

Un proiect anunțat de Dvs. se referă la crearea unui spațiul informațional comun între R. Moldova și România. Când va fi pus în aplicare și ce ar presupune acesta?

Consiliul Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, care a fost chiar inițiativa Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, a fost lansat pe 29 februarie cu scopul de a implementa spațiul comunicațional comun. Consiliul este compus din reprezentanți ai canalelor de informare în masă din ambele state, membri ai societăţii civile și experţi în comunicare, iar secretariatul va fi condus de expertul în comunicare Vlad Țurcanu.

Inițiativa reprezintă un parteneriat între România și R. Moldova, Consiliul Consultativ oferind un cadru de dezbatere care să permită inițierea unor proiecte comune și armonizarea legislațiilor cu privire la audiovizual, transpunerea normelor europene din domeniul mass-media. De asemenea,se dorește elaborarea și integrarea unui cod de bune practici în politicile editoriale ale publicațiilor și audiovizualului din cele două țări partenere.

Dorim să avem produse media din Republica Moldova în România și, totodată, produsele de media din România să pătrundă pe teritoriulRepublicii Moldova.

Ar avea puterea un asemenea proiect, dacă va ajunge să fie implementat, să contrabalanseze propaganda rusească extrem de prezentă în audiovizualul R. Moldova și nu numai?

România își asumă încă de la început că spațiul comunicațional comun România-Republica Moldova se adresează și vorbitorilor de limbă rusă.

Dacă obiectivul principal rămâne promovarea limbii române, în plan secund este și proiectarea unei imagini corecte despre România și Uniunea Europeană.

În ultimul timp, vocea unioniștilor a „întinerit” în R. Moldova, se face tot mai auzită, și anunță Unirea pentru 2018. Credeți realist acest deziderat?

După cum a afirmat și președintele României, Klaus Iohannis, prioritatea noastră este ca drumul Republicii Moldova către Europa să fie consolidat. România susține puternic dezideratul de integrare a statului vecin în Uniunea Europeană, printr-un ajutor constant în ceea ce privește stabilizarea economiei și dezvoltarea infrastructurii.

România are o experiență proaspătă în ceea ce privește integrarea și poate fi un sprijin constant în implementarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană. Sigur că suntem aproape de românii din Republica Moldova, ne leagă aceeași istorie, cultură și limbă, și vom fi alături în ciuda vicisitudinilor la care ne-a supus istoria.

Dle Stoenescu, cum va contribui instituția pe care o conduceți la apropierea și mai pronunțată a celor două maluri de Prut?

După cum am mai precizat, relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate, prin urmare proiectele noastre vor fi concentrate pe consolidarea acestei relații. Un prim proiect important în acest sens a fost crearea Consiliului Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, menit să stabilească un cadru comunicațional comun pentru cele două state.

Mai avem în vedere crearea unor fluxuri de știri gratuite în limba română pentru presa din Republica Moldova, extinderea programelor cu drepturi de autor internaționale și finanțarea unor proiecte pentru organizarea unor stagii de pregătire pentru jurnaliștii de peste Prut.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Vitalie Hadei