Unul din trei bărbați este infectat cu HPV. Vaccinarea previne și cancerele asociate

HPV, papilomavirusul care provoacă la femei cancer de col uterin, este o cauză importantă de cancer și la bărbați. Unul din trei bărbați cu vârsta de peste 15 ani este infectat cu cel puțin un tip de HPV genital, iar unul din cinci poartă mai multe tipuri de virus cu risc oncogen înalt.

Cifrele provin dintr-o amplă meta-analiză publicată în revista The Lancet Global Health. Datele au fost prezentate de prof. univ. dr. Victoria Aramă, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul simpozionului „Extinderea vaccinării anti-HPV dincolo de cohortele primare”, organizat la ediția a XIV-a a Congresului UMFCD.

Medicii avertizează că HPV nu este o problemă care îi privește doar pe adolescente și femei. Vaccinarea se poate face până la 45 de ani. Romania are unul dintre cele mai generoase programe de vaccinare anti-HPV din lume, dar și una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană.

Virusul papiloma uman (HPV) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. În majoritatea cazurilor, organismul îl elimină de la sine. Dacă infecția persistă, poate provoca, după ani sau chiar decenii, cancer de col uterin, vaginal și vulvar la femei, precum și cancer penian la bărbați. La ambele sexe, poate duce la cancer anal și orofaringian (al gâtului), pe lângă milioane de cazuri de veruci genitale.

O problemă majoră în cazul bărbaților este lipsa programelor de screening de rutină pentru cancerele anale, peniene și orofaringiene, spre deosebire de cancerul de col uterin. Aceste boli sunt descoperite târziu, iar amploarea lor reală este subestimată. Vaccinarea este principala formă de prevenție pentru aceste cancere. În plus, bărbații infectați pot transmite virusul mai departe, astfel că vaccinarea lor contribuie și la protejarea partenerelor.

Mulți consideră că un cuplu stabil, în care niciunul dintre parteneri nu are alte relații, este ferit de HPV. Nu este însă așa. Virusul poate rămâne în organism ani la rând, fără simptome, iar diagnosticul nu poate arăta nici când, nici de la cine a fost contractată infecția. Nici prezervativul nu oferă protecție completă, deoarece transmiterea se poate produce și prin contactul cu pielea neacoperită.

Un studiu efectuat pe femei cu vârste între 35 și 60 de ani a arătat că aproximativ 70% dintre infecțiile noi cu HPV cu risc înalt au apărut la femei aflate în relații monogame. Din acest motiv, medicii recomandă ca HPV să fie privit ca o problemă a cuplului: ambii parteneri să se vaccineze, femeia să facă controale ginecologice, iar bărbatul să consulte un urolog.

„Se vorbește foarte mult despre HPV, fete și cancer de col uterin și mai puțin despre adulți, inclusiv despre bărbați. Aceste cancere există peste tot în lume, iar legătura dintre cancerele peniene sau anale la bărbat și HPV este clară, indubitabilă. Sunt mai puține decât cele de col uterin, dar vorbim tot de zeci de mii de cazuri la nivel global. Părinții nu ar trebui să aibă niciun fel de ezitare să își vaccineze fetițele sau băieții adolescenți. Eu am doi gemeni, băiat și fată, de 25 de ani, pe care i-am vaccinat fără nici cea mai mică ezitare”, mărturisește prof. univ. dr. Victoria Aramă.

Vârsta ideală pentru vaccinare este în continuare 9–14 ani, înainte de orice expunere la virus, perioadă în care răspunsul imun este cel mai puternic.

Recomandările internaționale arată însă că femeile și bărbații se pot vaccina și la vârsta adultă, beneficiile fiind documentate până la 45 de ani. Argumentele sunt clare: primul vârf al infecțiilor apare între 20 și 25 de ani, riscul unei infecții noi persistă pe toată durata vieții sexuale active, iar aproximativ un sfert dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin s-au infectat după vârsta de 35 de ani. Cu cât infecția apare mai târziu, cu atât crește riscul ca aceasta să persiste și să ducă la leziuni precanceroase.

Vaccinarea nu necesită analize prealabile, nici test HPV, nici test Babeș-Papanicolau. După vârsta de 15 ani, vaccinul se administrează în trei doze, pe parcursul unui an. Pentru femei, vaccinarea nu înlocuiește controlul ginecologic: screeningul pentru cancerul de col uterin rămâne necesar și după vaccinare.

În România, vaccinul anti-HPV este gratuit, fiind compensat 100%, pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani. Femeile între 27 și 45 de ani beneficiază de o compensare de 50%, pe baza unei rețete de la medicul de familie sau de la ginecolog. Bărbații de peste 26 de ani se pot vaccina la recomandarea medicului, însă fără compensare. Prin amploarea sa, programul românesc este considerat cel mai generos din UE și unul dintre cele mai extinse din lume.

În privința acoperirii vaccinale, situația este însă cu totul diferită. Potrivit datelor ECDC pentru 2024, doar aproximativ 23% dintre adolescentele din România au primit cel puțin prima doză de vaccin anti-HPV, față de o medie europeană de circa 70%. România are a doua cea mai mică rată din Uniunea Europeană.

Consecințele se reflectă în statistici: România înregistrează cea mai mare incidență și cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din UE. În fiecare an, aproximativ 3.500 de românce află că au această boală, iar circa 1.800 mor din cauza ei, adică aproape cinci femei pe zi. Reticența părinților este principalul obstacol.

„Avem unul dintre cele mai bune programe din punctul de vedere al compensării, 100% sau 50%. Și totuși, ca grad de acceptare, mai ales al părinților față de copii, suntem la coada clasamentului. În România, rezistența la vaccinare, refuzul, ezitarea sunt foarte probabil mult mai mari decât în celelalte țări. În urmă cu mulți ani, când s-a început un program de vaccinare, s-a declanșat un mare scandal public, care a dus la o scădere a încrederii în acest vaccin și care s-a perpetuat în timp. Totuși, în ultimii doi ani, vocile noastre au ajuns până la părinți și adolescenți și avem o creștere mulțumitoare, nu neapărat excelentă, a acoperirii vaccinale”, spune prof. univ. dr. Victoria Aramă.

Datele Institutului Național de Sănătate Publică confirmă tendința: de la câteva zeci de mii de doze pe trimestru în 2024, s-a ajuns la aproximativ 100.000 de doze pe trimestru în 2026. Studiile arată că recomandarea medicului are un rol decisiv. Când medicul recomandă vaccinarea, probabilitatea ca aceasta să fie începută crește de până la 10 ori.

Despre Congresul UMF „Carol Davila”

Congresul UMF „Carol Davila” din București s-a desfășurat între 22 și 24 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului. Este unul dintre cele mai mari evenimente medicale din România, cu peste 11.000 de participanți: sute de specialiști de top din țară și din străinătate, medici, cercetători și studenți, reuniți în sesiuni științifice, simpozioane și mese rotunde dedicate celor mai importante teme ale medicinei actuale. Prin dezbateri precum cea despre HPV, congresul aduce informația validată științific din sălile de conferință mai aproape de pacienți și de publicul larg.