Moldova, pe locul 134 din 140 la încrederea ridicată în știință

Încrederea publicului în știință diferă considerabil de la o țară la alta. Spania conduce clasamentul mondial: 67,9% dintre respondenți au spus că au foarte multă încredere în știință. La polul opus se află Togo, cu 5,8%.

Europa cuprinde 12 dintre cele 16 țări în care majoritatea respondenților declară un nivel ridicat de încredere în știință. Statele Unite ocupă locul 13, cu 52,5%. În unele țări, ponderea celor care au foarte multă încredere în știință este de peste zece ori mai mare decât în altele.

Datele provin din Wellcome Global Monitor 2026, un sondaj realizat în 2025 în rândul a peste 140.000 de persoane din 140 de țări. Clasamentul de mai jos prezintă ponderea respondenților cu vârsta de cel puțin 15 ani care au declarat că au foarte multă încredere în știință; rezultatele sondajului au fost ponderate.

Clasamentul celor 140 de țări: 1. Spania — 67,9%; 2. Finlanda — 65,9%; 3. Uzbekistan — 63,8%; 4. Tadjikistan — 60,7%; 5. Germania — 59,7%; 6. Belgia — 59,3%; 7. Norvegia — 58,6%; 8. Canada — 54,3%; 9. Islanda — 53,8%; 10. Suedia — 53,5%.

11. Danemarca — 53,4%; 12. Austria — 52,9%; 13. Statele Unite — 52,5%; 14. Regatul Unit — 51,2%; 15. Irlanda — 50,4%; 16. Franța — 50,2%; 17. Australia — 49,5%; 18. Elveția — 49,4%; 19. Slovenia — 49,4%; 20. Cehia — 49,2%.

21. Portugalia — 48,9%; 22. Luxemburg — 48,2%; 23. Noua Zeelandă — 46,4%; 24. Țările de Jos — 46,4%; 25. Niger — 45,7%; 26. Estonia — 43,9%; 27. Italia — 43,3%; 28. Mali — 42,7%; 29. Israel — 40,5%; 30. Ungaria — 40,2%.

31. Kuweit — 39,4%; 32. Guineea — 38,7%; 33. Uruguay — 38,5%; 34. Argentina — 37,9%; 35. Filipine — 37,6%; 36. Algeria — 37,4%; 37. Grecia — 36,2%; 38. Cipru de Nord — 35,2%; 39. Tanzania — 33,5%; 40. Bangladesh — 32,5%.

41. Bahrain — 32,3%; 42. Singapore — 32,0%; 43. Vietnam — 31,7%; 44. Emiratele Arabe Unite — 31,4%; 45. Liban — 31,2%; 46. Malawi — 31,0%; 47. Azerbaidjan — 30,8%; 48. Brazilia — 30,8%; 49. Mozambic — 30,4%; 50. Liberia — 29,8%.

51. Mongolia — 29,8%; 52. India — 29,8%; 53. Cipru — 29,4%; 54. Lituania — 29,2%; 55. Sri Lanka — 29,1%; 56. Egipt — 28,7%; 57. Coreea de Sud — 28,4%; 58. Malta — 28,4%; 59. Myanmar — 28,0%; 60. Comore — 27,8%.

61. Ghana — 27,7%; 62. România — 27,5%; 63. Venezuela — 25,9%; 64. Arabia Saudită — 25,9%; 65. Chile — 25,8%; 66. Iordania — 25,5%; 67. Rusia — 25,0%; 68. Zimbabwe — 24,9%; 69. Uganda — 24,1%; 70. Kârgâzstan — 24,1%.

71. Taiwan — 23,8%; 72. Mexic — 23,8%; 73. Benin — 23,7%; 74. Slovacia — 23,5%; 75. Zambia — 23,3%; 76. Tunisia — 22,8%; 77. Nepal — 22,8%; 78. Muntenegru — 22,7%; 79. Senegal — 22,1%; 80. Mauritania — 21,6%.

81. Africa de Sud — 21,5%; 82. Irak — 21,4%; 83. Bulgaria — 21,4%; 84. Camerun — 21,1%; 85. Costa Rica — 20,7%; 86. Armenia — 20,4%; 87. Letonia — 20,4%; 88. Madagascar — 20,4%; 89. Indonezia — 20,1%; 90. Turcia — 20,0%.

91. Burkina Faso — 20,0%; 92. Paraguay — 19,5%; 93. Republica Dominicană — 19,4%; 94. Etiopia — 19,3%; 95. Columbia — 19,3%; 96. Serbia — 19,1%; 97. Ciad — 19,1%; 98. Kosovo — 18,9%; 99. Malaysia — 18,7%; 100. Bosnia și Herțegovina — 18,7%.

101. Kenya — 18,6%; 102. Japonia — 18,6%; 103. El Salvador — 18,5%; 104. Laos — 18,4%; 105. Cambodgia — 18,4%; 106. Botswana — 17,9%; 107. Panama — 17,6%; 108. Ucraina — 17,2%; 109. Kazahstan — 17,0%; 110. Congo (Brazzaville) — 16,3%.

111. Guatemala — 16,3%; 112. Honduras — 16,2%; 113. Maroc — 15,4%; 114. Nigeria — 15,2%; 115. Peru — 15,2%; 116. Sierra Leone — 15,1%; 117. Teritoriile palestiniene — 14,7%; 118. Bolivia — 14,7%; 119. Hong Kong — 13,9%; 120. Libia — 13,8%.

121. Ecuador — 13,7%; 122. China — 13,7%; 123. Polonia — 13,5%; 124. Lesotho — 13,5%; 125. Namibia — 13,3%; 126. Thailanda — 13,2%; 127. Coasta de Fildeș — 13,0%; 128. Congo (Kinshasa) — 12,8%; 129. Gabon — 12,7%; 130. Croația — 12,4%.

131. Gambia — 12,2%; 132. Mauritius — 11,7%; 133. Albania — 10,8%; 134. Moldova — 10,4%; 135. Jamaica — 10,2%; 136. Pakistan — 9,3%; 137. Georgia — 9,1%; 138. Somalia — 9,1%; 139. Macedonia de Nord — 8,2%; 140. Togo — 5,8%.

Printre rezultatele care ies în evidență se numără pozițiile ocupate de Uzbekistan și Tadjikistan, aflate pe locurile trei și patru la nivel mondial. Ambele sunt înaintea unor mari puteri științifice, precum Statele Unite, Regatul Unit și Franța. La capătul clasamentului, mai multe țări au valori sub 10%, ceea ce evidențiază diferențele mari dintre atitudinile publicului față de știință.

Influențează educația încrederea în știință?

Mai multe economii cu nivel ridicat de educație și cu un sector inovator puternic se află printre țările cu cea mai mare încredere în știință. Finlanda, Germania și Suedia sunt toate în primele zece. Totuși, Uzbekistanul, cu 63,8%, și Tadjikistanul, cu 60,7%, ocupă pozițiile trei și patru, depășind numeroase state mai bogate, cu instituții de cercetare mai bine consolidate. Rezultatele sugerează că nivelul de educație și dezvoltarea economică nu pot explica singure diferențele de încredere.

Cercetătorii Wellcome au găsit puține dovezi convingătoare privind o legătură constantă între încrederea în știință și alfabetizarea științifică. De asemenea, nu au identificat o asociere clară, la nivel de țară, între încredere și nivelul mediu de alfabetizare științifică sau cheltuielile guvernamentale pentru educație.

Ce rol joacă religia?

Credința religioasă nu duce în mod necesar la scepticism față de știință. Uzbekistanul și Tadjikistanul, țări cu populație majoritar musulmană, se află printre statele cu cea mai mare încredere în știință. Pakistanul, în schimb, are 9,3% și se situează aproape de coada clasamentului. Diferența arată că atitudinile pot varia semnificativ chiar și între țări cu aceeași religie predominantă.

Relația este la fel de complexă și în comunitățile științifice. Theos Think Tank a constatat că 94% dintre cercetătorii chestionați în India și 87% dintre cei din Turcia s-au identificat cu o tradiție religioasă, față de 40% în Statele Unite și 36% în Regatul Unit. Interviuri separate realizate de Pew Research sugerează că mulți musulmani, hinduși și budiști consideră știința și religia compatibile, nu neapărat aflate în conflict.

Prin urmare, apartenența religioasă, luată separat, nu este un indicator sigur al încrederii în știință. Contextul cultural, încrederea în instituții și felul în care comunitățile religioase interpretează descoperirile științifice pot influența atitudinile publicului.

Încrederea globală în știință a scăzut din 2020

La nivel mondial, 72% dintre respondenți au declarat în 2025 că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, față de 80% în 2020, potrivit Wellcome. Este o scădere de opt puncte procentuale în cinci ani.

O discuție organizată de Harvard Global Health Institute a evidențiat că neîncrederea poate reflecta inegalități structurale, eșecuri instituționale, dezinformare și polarizare politică, în special în rândul grupurilor insuficient reprezentate.

Rezultatele sugerează că sporirea încrederii în știință presupune mai mult decât progres științific. Contează și incluziunea economică, instituțiile de încredere și comunicarea eficientă cu publicul.