Medic specialist francez: „Trebuie să ne pregătim să trăim cu acest virus. Sfârşitul izolării nu va fi sfârşitul pandemiei”

Virologul şi directorul de cercetare de la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice, Yves Gaudin, a explicat într-un interviu pentru Le Figaro faptul că SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru boala Covid-19, va circula în lume cel puţin doi ani, relatează Mediafax. Yves Gaudin este şeful Institutului de Biologie Celulară şi câştigător al Premiului Bettencourt 2019.

LE FIGARO: Ce se va întâmpla la sfârşitul izolării în Franţa?

Yves GAUDIN: Este cert că sfârşitul izolării nu va fi sfârşitul pandemiei. Spre începutul sau mijlocul lunii mai, dezvoltarea epidemiei în Franţa nu va fi în aceeaşi etapă ca în celelalte mari ţări. Dacă măsurile luate aici au avut efectul scontat este probabil să existe, în acelaşi timp, încă multe cazuri în Statele Unite şi probabil în Marea Britanie. În timp ce în ţările Europei de Nord, evoluţia ar putea fi mai lentă deoarece populaţiile sunt mai rezonabile acolo, în special pentru a se supune izolării.

LE FIGARO: Virusul va mai circula în Franţa?

Yves GAUDIN: În Franţa vor rămâne persoane bolnave sau asimptomatice şi va exista riscul importurilor din alte ţări europene atunci când se vor redeschide frontierele. În ipoteza cea mai optimistă am putea avea câteva luni de răgaz. Sperăm că virusul ar avea un efect mai mic în lunile mai calde. Sistemul imunitar al oamenilor este apoi eficient, iar celebrele „micro-picături” ar fi mai puţin contaminante când vremea e însorită.

LE FIGARO: Pe ce se bazează această prognoză?

Yves GAUDIN: În general pe numărul de cazuri în emisfera sudică, în special în Australia, care este relativ redus. Ar putea exista o sezonalitate a virusului care ar fi mai puţin contagios în perioadele calde şi astfel să treacă de la o emisferă la alta, cu o reluare a epidemiei în toamnă.

LE FIGARO: Este o veste bună?

Yves GAUDIN: În ipoteza optimistă putem spera la un răgaz până la sfârşitul lunii august, cu mai puţine cazuri de bolnavi şi mai puţine supra-aglomerări in în secţiile de urgenţă şi de reanimare a spitalelor până la mijlocul toamnei. Va fi o ocazie de a se pregăti pentru o noua luptă. Cu toate acestea există un mare risc al unui al doilea val care va afecta mai multe persoane. Acest lucru este în general ceea ce se întâmplă în timpul epidemiilor şi ceea ce a fost observat în toate epidemiile de gripă majore, spaniole sau asiatice, în secolul trecut.

LE FIGARO: Deci virusul este aici pentru a rămâne...

Yves GAUDIN: Trebuie să fim pregătiţi să trăim cu acest virus timp de cel puţin 18 luni până la doi ani. Va trebui să aşteptăm până la atingerea „imunitatii de grup”, adică până când 60-70% din populaţia lumii este vaccinată sau are rezistenţă. Virusul va putea atunci circula mai greu. Nivelul său de contaminare (RO), care corespunde numărului mediu de persoane infectate de o persoană bolnavă, este estimat în jur de 2,5. Este dublu faţă de gripă, dar de 4-5 ori mai mică decât rujeola.

LE FIGARO: Dar vaccinul?

Yves GAUDIN: Indiferent cum evoluează epidemia, vor exista „clustere” de virus în unele ţări din întreaga lume chiar dacă este conceput un vaccin. Cu toate acestea, niciun vaccin nu a fost niciodată dezvoltat împotriva unui coronavirus. Această familie de virusuri suferă mutaţii în general destul de rapid, ceea ce poate influenţa durata de protecţie indusă de vaccinare.

LE FIGARO: Care vor fi aceste mutaţii?

Yves GAUDIN: Fără îndoială vor exista mutatii care vor afecta proteinele „S” sau „Spike”, prezente pe suprafaţa virusului, cele care recunosc receptorul de pe membranele celulelor umane şi permit eliberarea genomului viral din celulă. Această proteină va fi ţinta principală a anticorpilor generaţi de vaccin. SARS-Cov-2 are un genom mare pentru un virus ARN, format din 30.000 de baze. Iar virusul este echipat cu un sistem de corecţie „proofreading ”, adică un mecanism de corectare a erorilor. Este o proprietate unică şi foarte remarcabilă care ar putea avea implicaţii asupra terapiilor antivirale.

LE FIGARO: Nu riscă să devină mai mortal?

Yves GAUDIN: În general virusurile au o capacitate extraordinară de evoluţie. El se poate adapta. Dar nu cred că va deveni mai virulent. Deoarece strategia evolutivă a unui virus este de a se reproduce, prin urmare, de a avea cea mai mare propagare şi distribuţie posibilă, fără a ucide sistematic gazdele sale.