Alegeri tensionate în Serbia: prezență ridicată la vot, iar secțiile s-au închis

O prezenţă ridicată la vot şi tensiuni în creştere au marcat alegerile parlamentare extrem de disputate, desfăşurate duminică în Serbia. Scrutinul a fost o confruntare decisivă între liderul autoritar al ţării balcanice, Aleksandar Vučić, şi mişcarea studenţească ce a organizat manifestaţii împotriva sa timp de aproape doi ani.

Cei 6,4 milioane de alegători din Serbia au avut de ales între 18 partide care aspiră să intre în Parlamentul cu 250 de membri. În fapt, alegerile s-au transformat într-un referendum între Partidul Progresist Sârb de dreapta, condus de Vučić, şi Lista Studenţilor, susţinută de tineri.

Sondajele estimau că principalii candidaţi se află la egalitate, ceea ce a făcut ca scrutinul de duminică să fie cel mai incert din ultimii ani. Secţiile de votare s-au închis duminică seara.

Tensiunile s-au intensificat pe măsură ce votarea a avansat. Poliţiştii în echipament anti-revoltă au izolat o zonă din centrul Belgradului, în apropierea sediului comisiei electorale. Presa locală a relatat despre mai multe incidente violente în ţară, iar vehicule speciale ale poliţiei au fost observate lângă un parc din Belgrad, unde susţinătorii lui Vučić îşi au tabăra de peste un an.

Cu mai puţin de două ore înainte de închiderea urnelor, un reprezentant al studenţilor a făcut apel la cetăţeni să „rămână calmi şi stăpâni pe sine”.

În trecut, Vučić, devenit tot mai autoritar, a reuşit în mod constant să-şi depăşească opoziţia fragmentată din Serbia. Însă mişcarea de tineret fără lider s-a dovedit un adversar redutabil şi i-a zguduit controlul ferm asupra puterii mai mult decât oricine altcineva în cei 14 ani de când partidul său a preluat conducerea ţării.

O victorie a studenţilor ar aminti de recenta înfrângere electorală a unui aliat al lui Vučić în Ungaria. Acolo, participarea tinerilor a contribuit la înlăturarea autocratului Viktor Orbán, după 16 ani, şi la instalarea unui nou guvern pro-european. O asemenea victorie ar putea avea ecouri şi dincolo de graniţele Serbiei, în contextul protestelor tinerilor şi studenţilor din mai multe ţări europene.

Alegătorii au format cozi la secţiile de votare din întreaga ţară încă de duminică dimineaţă, iar observatorii locali au remarcat o participare relativ ridicată. Aceştia au estimat că prezenţa ar putea ajunge la aproximativ 70%, un nivel care nu a mai fost înregistrat în Serbia din 2000.

Cozi lungi s-au format şi la secţiile de votare din afara ţării, unele chiar în miezul nopţii, după ce autorităţile au stabilit programul de vot în funcţie de ora locală din Serbia.

În capitala Belgrad, Vučić a stat la coadă aproape două ore alături de soţia sa înainte să voteze. El le-a spus reporterilor că speră ca ziua alegerilor să fie paşnică şi că atât el, cât şi partidul său vor respecta rezultatul.

„Voinţa poporului este voinţa lui Dumnezeu: vox populi, vox dei”, a spus Vucic. „Dacă pierdem, vom recunoaşte voinţa electorală. Dacă câştigăm, nimeni nu ne-o va lua.”

Vučić a afirmat că tabăra sa va prezenta estimări fiabile la aproximativ trei ore după închiderea urnelor. Întrebat dacă prezenţa ridicată la vot arată că oamenii îşi doresc o schimbare, el a răspuns: „Să aşteptăm rezultatul.”

Observatorii electorali independenţi au semnalat duminică zeci de cazuri de nereguli, inclusiv fotografierea buletinelor de vot — un posibil indiciu al presiunilor exercitate asupra alegătorilor — şi tentative de cumpărare a voturilor.

Presa locală a relatat, de asemenea, despre mai multe incidente violente în ţară. Andreas von Beckerath, ambasadorul Uniunii Europene la Belgrad, a declarat într-o postare pe reţelele sociale că este „profund îngrijorat” de aceste informaţii şi a făcut apel „la toţi actorii să rămână calmi, să acţioneze în mod responsabil şi să se abţină de la violenţă şi provocări”.

Dacă partidul său, SNS, va obţine cele mai multe voturi, Vučić va deveni prim-ministru, după ce a îndeplinit două mandate aproape complete în funcţia de preşedinte. El a demisionat din această funcţie luna trecută pentru a conduce campania electorală.

Sprijinul pentru populist s-a erodat după ce 16 persoane au murit în 2024, în urma prăbuşirii unui acoperiş din beton la o gară din Novi Sad. Incidentul a declanşat un val de proteste ale tinerilor, care au pus prăbuşirea pe seama corupţiei la nivel înalt, a clientelismului şi a mitei răspândite în timpul lucrărilor de renovare a gării.

În pofida protestelor, Vučić se bucură în continuare de un sprijin considerabil în rândul alegătorilor sârbi. Admiratorii îl consideră un lider capabil să conducă naţiunea prin incertitudinile globale, imagine construită cu atenţie de mass-media mainstream.

Mişcarea recent înfiinţată, „Lista Studenţilor”, este condusă de studenţi, dar niciunul dintre ei nu figurează efectiv pe listă. Candidaţii sunt, în schimb, experţi puţin cunoscuţi, sportivi, fermieri şi artişti.

Abordarea a fost gândită pentru a contracara guvernarea unipersonală a lui Vučić şi pentru a restabili sentimentul de comunitate şi solidaritate. În campanie, studenţii au promovat un efort nepartizan de reconstrucţie a economiei Serbiei şi de restabilire a democraţiei.

Studenţii şi-au folosit energia tinereţii pentru a atrage alegătorii deziluzionaţi de politicienii locali. Denigraţi de mass-media proguvernamentală, au străbătut ţara pe bicicletă şi pe jos, pentru a ajunge la alegătorii din mediul rural — bastioanele tradiţionale ale lui Vučić.

Vučić a declarat că orice proteste izbucnite pentru a denunţa fraude, în cazul unei victorii a partidului său, vor fi reprimate imediat. Comisia electorală de stat a anunţat că va publica rezultatele pe parcursul nopţii, pe măsură ce vor fi centralizate. Procesul ar putea dura până luni dimineaţă.