Vaccinarea, în prim-plan la Congresul UMF: experți din România și Europa au discutat despre prevenție

La Congresul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD), care a reunit peste 11.000 de participanți la cea de-a XIV-a ediție, una dintre cele mai importante dezbateri a avut o temă care ne privește pe toți: vaccinarea.

Discuția a fost găzduită de prof. univ. dr. Simona Ruță, prorector pentru cercetare științifică al UMFCD, și de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate a Senatului României. În deschidere, rectorul UMFCD, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a subliniat că gripa și virusul respirator continuă să reprezinte o provocare pentru sistemele de sănătate din Europa. Infecțiile pot avea forme deosebit de severe în cazul vârstnicilor și al pacienților cu boli cronice, cu risc de spitalizare și presiune suplimentară asupra sistemului medical.

Masa rotundă a fost organizată împreună cu European Scientific Working Group on Influenza (ESWI). Aceasta a fost a treia ediție a inițiativei anuale, după întâlnirile de la Praga, în 2024, și Viena, în 2025.

Pentru universitatea noastră, găzduirea unor astfel de întâlniri este o parte importantă a misiunii noastre: la aceeași masă se împărtășesc cunoștințe, apar idei noi și se construiește cooperarea între profesioniști, cercetători, instituții publice și decidenți. Reunind experți din țări diferite, facilităm schimbul de bune practici și creăm o legătură între știință, îngrijire și politici publice. Cunoașterea științifică singură nu este suficientă: trebuie să ne asigurăm că ea se traduce în politici eficiente și ajunge la oamenii care au cea mai mare nevoie de ea”, a spus prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD.

Alături de specialiștii români au participat invitați din străinătate: prof. dr. Roman Prymula, profesor de epidemiologie la Universitatea Charles din Praga și fost ministru al Sănătății în Cehia; dr. Stefania Maggi, director de cercetare în domeniul îmbătrânirii la Institutul de Neuroștiințe al Consiliului Național de Cercetare al Italiei, din Padova, epidemiolog geriatru; dr. George Kassianos, medic de familie și responsabil național pentru imunizare în cadrul Royal College of General Practitioners din Marea Britanie; și Greet Hendrickx, coordonator al echipei de cercetare Vaccine Confidence, Communication and Education la Vaccinopolis, Universitatea din Antwerp, reprezentantă a Adult Immunisation Board.

Prof. dr. Roman Prymula a prezentat contextul și obiectivele meselor rotunde ESWI, o inițiativă anuală menită să apropie cercetătorii de factorii de decizie în dezbaterea despre prevenție și vaccinarea împotriva infecțiilor respiratorii. Sănătatea publică rămâne o responsabilitate comună a oamenilor de știință, medicilor, universităților și decidenților.

Dr. Stefania Maggi a prezentat beneficiile vaccinării care depășesc protecția împotriva infecției în sine. Vaccinarea antigripală poate proteja persoanele cu boli cardiovasculare și cerebrovasculare, poate limita rezistența la antimicrobiene prin reducerea prescrierii inadecvate de antibiotice în cazul infecțiilor și poate diminua povara economică asupra sistemelor de sănătate, evitând spitalizările pentru infecții respiratorii. Rezistența la antimicrobiene este, de altfel, tema mai multor sesiuni ale congresului.

„Cele mai bune studii arată că vaccinarea reduce severitatea bolii și complicațiile. Analize sistematice și meta-analize publicate în ultimii ani arată că vaccinarea antigripală reduce riscul de complicații la persoanele cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală rămâne foarte scăzută”, a spus dr. Stefania Maggi, director de cercetare, Consiliul Național de Cercetare al Italiei (CNR), Padova.

Subiectele dezbătute au pornit de la o realitate confirmată de date: România se află adesea în prim-planul statisticilor europene privind bolile prevenibile prin vaccinare, o situație pe care specialiștii vor să o schimbe. Țara se confruntă cu scăderi persistente ale acoperirii vaccinale pentru toate vaccinurile din Calendarul Național de Vaccinare.

În 2024, România a raportat cel mai mare număr de cazuri din Regiunea Europeană a OMS, 30.692, într-un an în care regiunea a înregistrat cel mai ridicat nivel din 1997. În 2025, numărul a scăzut la 4.198, însă țara noastră a rămas responsabilă pentru aproximativ 55% din totalul cazurilor din Uniunea Europeană. (sursa: OMS, UNICEF)

La începutul lunii ianuarie, în sezonul 2025–2026, cazurile de gripă clinică erau de 3,8 ori mai numeroase decât media ultimelor cinci sezoane. Până în aceeași perioadă, se vaccinaseră antigripal circa 1,27 milioane de persoane, mult sub nivelul necesar pentru protejarea reală a grupelor vulnerabile. (sursa: raport INSP) Experții au discutat și despre experiența altor state: povara gripei în Europa, prevenirea infecției cu VSR la vârstnici și modelele de bune practici din țările care au înființat consilii dedicate imunizării adulților.

Mesajul comun a fost că prevenția trebuie privită pe tot parcursul vieții adulte. Pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult și se confruntă cu boli cronice, protecția împotriva infecțiilor cu urmări grave devine tot mai importantă. Vaccinarea reprezintă doar o parte a răspunsului. Programele eficiente de prevenție au nevoie și de comunicare clară, acces la servicii medicale și implicarea activă a profesioniștilor din sănătate. România dispune de un mecanism extrem de eficient de compensare pentru o serie de vaccinuri recomandate grupelor la risc. Discuția de la masa rotundă a arătat că este nevoie de dialog între mediul academic și legiuitori, precum și de comunicare constantă despre siguranța vaccinurilor.

„Cred că este un moment bun ca mediul academic și legiuitorii să lucreze împreună pentru a găsi modalitatea de a crește rata de vaccinare, care în acest moment este scăzută. Trebuie să subliniem din nou, din când în când, că vaccinurile sunt sigure. Este unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le spunem: nu sunt deloc periculoase”, a spus prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate a Senatului.

Concluzia experților a fost că vaccinarea, de una singură, nu este suficientă. Relația cu comunitatea contează, iar măsurile trebuie dezvoltate într-un sistem unitar, cu implicarea mai multor sectoare, niveluri și părți interesate.

„Avem nevoie de educație timpurie pentru știință, ca fiecare dintre noi să poată contracara expunerea din ce în ce mai frecventă la dezinformare. Acum există o răspândire rapidă a informațiilor false pe rețele sociale, sunt promovați falși experți, proliferează grupuri online anti-vaccinare. Toate acestea induc confuzie privind siguranța vaccinurilor și utilitatea lor, contribuind la refuzul vaccinării și la creșterea ezitării față de vaccinare , menținând ratele scăzute de vaccinare,” a spus prof. univ. dr. Simona Ruță, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Institutul de Virusologie Ștefan S Nicolau al Academie Române

„ Pentru ca oamenii să se vaccineze, avem nevoie de informare, de încredere în vaccinuri, de educație pentru sănătate și de medici și profesioniști care să-și facă auzită vocea, inclusiv pe rețelele sociale, acolo unde se află pacienții noștri. Avem nevoie de o singură voce, de un mesaj consolidat în favoarea vaccinării”, a concluzionat prof. dr. Oana Săndulescu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.

În dezbatere au intervenit, alături de epidemiologi și infecționiști, reprezentanți ai medicinei de familie și ai pacienților: prof. dr. Adriana Pistol, președintele Societății Române de Epidemiologie; prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, medic infecționist și președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România; prof. dr. Valeriu Gheorghiță, medic infecționist și fost coordonator al campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19; prof. dr. Anca Streinu-Cercel, medic primar infecționist la UMFCD și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”; conf. dr. Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România; dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov; dr. Aurora Stănescu, coordonatorul Programului Național de Imunizare; Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC); Silvia Burcea, de la Asociația Salvați Copiii; precum și reprezentanți ai studenților.