Prognoze SUMBRE. După Turcia, se prăbuşeşte ITALIA, una dintre ţările preferate ale moldovenilor. Ce urmează?

Este neobişnuit ca o monedă care a surprins prin rezistenţa sa la crize cum este euro să simtă şocurile dintr-o economie aparent neimportantă pentru zona euro cum e cea a Turciei. Însă aşa s-a întâmplat, din cauza legăturilor pe care le au cu Turcia băncile italiene, iar experţii spun că moneda europeană va continua să-şi piardă din vlagă chiar dacă turbulenţele turceşti se vor calma.

Aceast lucru nu este neapărat ceva rău acum, mai ales că exportatorii pot profita de un euro slab, însă arată unele din vulnerabilităţile monedei unice europene. Iar una dintre marile economii ale zonei euro, Italia, pare infestată cu probleme.

Când lira turcească s-a prăbuşit săptămâna trecută, obligaţiunile şi acţiunile băncilor italiene au fost printre primele active care au simţit efectul şocului, deşi Italia are expunere limitată la pericolele din Turcia. Motivul nervozităţii pieţelor este că deasupra Italiei se strâng forţele unei furtuni economice şi financiare perfecte, scrie Bloomberg.

Euro s-a depreciat cu aproximativ 5% de la începutul anului. Creşterea economică din zona euro tinde să încetinească, după performanţele spectaculoase de anul trecut, iar diferenţa dintre dobânzile din SUA şi cele din Europa îi determină pe investitori să se retragă de pe poziţiile din zona euro de care erau încântaţi la începutul anului. Strategii de la Deutsche Bank şi Nomura văd posibilitatea ca perechea euro-dolar să ajungă să fie tranzacţionată la 1,10 dolari pentru un euro, faţă de 1,139 dolari pentru un euro vineri.

Moneda unică europeană a fost lovită în ultimele luni de BCE, care a semnalat că dobânzile din zona euro nu vor fi modificate până în vara anului viitor. Inflaţia mai slabă decât s-a anticipat încurajează acest scenariu. În SUA, Rezerva Federală continuă să meargă înainte pe calea majorării dobânzilor. Un indicator al direcţiilor opuse urmate de BCE şi Fed, diferenţa dintre yieldurile pe doi ani americane şi germane este la cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Euro s-a depreciat faţă de un coş cu cele mai improtante valute ale lumii chiar şi după ce marţi Eurostat a anunţat că economia zonei euro a crescut în trimestrul doi mai rapid decât a estimat iniţial.

Acest răspuns aparent ilogic al traderilor de valută devine logic dacă este avut în vedere ce influenţează cursul unei monede.

Euro este mai vulnerabil la problemele economice ale Turciei decât oricare altă monedă importantă. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile spaniole şi italiene sunt printre cele mai expunse la o criză financiară sau economică în Turcia.

Clienţii se aliniază să vândă euro, în parte pentru a se proteja de expunerea la Turcia, spune Neil Jones, strateg la Mizuho Bank.

Pe pieţe au circulat zvonuri că guvernul populist al Italiei este îngrijorat de impactul pe care îl are devalorizarea activelor deţinute în Turcia de băncile italiene.

„Sentimentul continuă să fie afectat de teama investitorilor de expunerea băncilor italiene la Turcia, alimentată de un articol Bloomberg în care era citat un oficial spunând că guvernul italian a contactat BCE pentru discuţii despre «riscurile de pe pieţe»“, se arată într-o informare de la Citibank.

Turcia a fost catalizatorul trecerii euro de nivelul de 1,15 dolari pe unitate, spune Alan Ruskin, strateg la Deutsche Bank. El crede că nu doar prăbuşirea lirei apasă pe euro, ci şi slăbiciunea altor valute emergente cum ar fi yuanul, moneda Chinei. „Este mai mult decât o poveste despre Turcia“, apreciază Ruskin.

De asemenea, devine tot mai clar că BCE s-ar putea să nu reuşească să pună capăt anul acesta, aşa cum intenţionează, programului de achiziţii de active care contribuie la deprecierea euro. Acest lucru reiese clar din comentariile lui Claudio Borghi, şeful comisiei pentru buget din parlamentul italian. El a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că BCE ar trebui să continue să creeze un scut pentru obligaţiunile guvernamentale ale tuturor statelor uniunii monetare pentru a evita spargerea întregului sistem euro.

Aceste comentarii vin în contextul în care speculatorii au dus în sus costurile de finanţare ale Italiei prin majorarea yieldurilor din cauza temerilor că reducerile de taxe şi beneficiile sociale promise de guvernul populist vor duce la deteriorarea stabilităţii bugetare a ţării.

„Fie vom avea garanţii de la BCE, fie totul se va dezintegra“, a spus Borghi, făcând referire la sistemul euro.

Italia este cea mai vulnerabilă economie din zona euro şi se îndreaptă spre o furtună. De la criza financiară incoace, BCE a ţinut jos costurile de finanţare ale Italiei cu programul de achiziţii de active. Dacă BCE se decide în cele din urmă să pună capăt programului, dobânzile din Italia nu o pot lua decât în sus. Tot mai sus. Între timp, creşterea economică încetineşte. PIB-ul a urcat cu 1,2% în ritm anualizat în al doilea trimestru, faţă de 1,8% în ultimul trimestru din 2017. Apoi, pe măsură ce economia Chinei se va răci, se va reduce şi ritmul de creştere al economiei globale. Aceasta înseamnă că este posibil ca economia italiană să se oprească în a doua jumătate a acestui an. Această combinaţie, de dobânzi în creştere şi avans economic lent, face mai mari presiunile financiare cu care se confruntă guvernul, care trebuie să refinanţeze datorii de peste 300 de miliarde de euro la dobânzi mai mari înainte de sfârşitul anului viitor, atunci când slăbirea avansului va eroda veniturile din taxe şi va face mai acută cererea de cheltuieli sociale. Urmarea este că povara datoriei va creşte şi mai mult.

Furtuna va produce, aşa cum o face de fiecare dată, haos maxim acolo unde structura este mai fragilă, în sistemul bancar. Băncile italiene au investit masiv în obligaţiuni guvernamentale, creând o „spirală a morţii“ în care băncile suferă pierderi când creşterea dobânzilor şi îngrijorările privind finanţele guvernului fac ca obligaţiunile să-şi piardă valoarea. Astfel, se erodează capitalul băncilor. Agravând situaţia, încetinirea economică va împovăra băncile cu şi mai multe credite neperformante. Cu timpul, băncile slabe vor deveni o povară tot mai mare pentru guvern, făcând şi mai puternică „spirala morţii“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2018