Pregătirea apărării UE până în 2030 rămâne incertă din cauza dependenței de SUA și a sistemelor naționale fragmentate

Capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unei eventuale invazii străine până în 2030 rămâne incertă. Situația este determinată de dependența în continuare de Statele Unite și de fragmentarea sistemelor naționale de apărare, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene.

Curtea de Conturi Europeană (CCE) a constatat că Uniunea Europeană este mult mai bine pregătită decât înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Cu toate acestea, atingerea obiectivului privind pregătirea pentru apărare până la sfârșitul acestui deceniu va fi dificilă.

„Realizarea pregătirii pentru apărare a UE până în 2030 rămâne o provocare”, a declarat Marek Opioła, membru al CCE care a coordonat evaluarea politicii de apărare a UE, publicată joi, 3 septembrie. „Există în continuare dificultăți majore, precum sistemele naționale fragmentate sau blocajele din industrie. De asemenea, încă depindem de Statele Unite”, se mai arată în raport.

Oficialul a declarat că UE ar putea înregistra „progrese majore” dacă și-ar majora semnificativ cheltuielile pentru apărare și și-ar extinde rapid producția de muniție.

În perioada 2020-2025, statele membre ale UE și-au majorat cheltuielile pentru apărare cu 79%. Măsura a venit ca răspuns la amenințarea reprezentată de Rusia și în încercarea de a îndeplini obiectivele de cheltuieli ale NATO. În noiembrie 2024, UE și-a îndeplinit, cu o întârziere de opt luni, angajamentul de a furniza Ucrainei un milion de obuze de artilerie.

Uniunea Europeană și-a stabilit anul trecut obiectivul de a fi pregătită pentru apărare până în 2030. Decizia a fost luată după ce serviciile de informații au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să poarte un război de amploare în Europa în jurul acelui an.

Potrivit CCE, atingerea acestui obiectiv presupune depășirea unor dificultăți majore. Unul dintre obiective este ca UE să dobândească „autonomie strategică” și capacitatea de a susține independent un război de mare intensitate.

Curtea de Conturi Europeană avertizează că industriile naționale de apărare fragmentate, precum și cooperarea insuficientă între guvernele statelor membre, pot duce la cheltuieli duplicate. În același timp, aceste probleme pot contribui la menținerea unor lacune în capacitățile militare ale blocului comunitar.

Raportul evidențiază și tensiunea dintre nevoia de a răspunde rapid cerințelor de pe câmpul de luptă și politica „Buy European”. Prin această politică, UE încearcă să își reducă dependența de furnizorii străini.

În perioada februarie 2022 - iunie 2023, 78% dintre achizițiile de apărare realizate de guvernele statelor membre au provenit din afara UE, potrivit unui studiu citat de CCE. Statele Unite au reprezentat singure 63% din aceste achiziții.

Marek Opioła a explicat că achizițiile din SUA au crescut după invazia rusă la scară largă în Ucraina. Blocul comunitar avea nevoie să obțină rapid anumite capacități militare, iar producția europeană nu putea acoperi imediat toate necesitățile.

Totuși, oficialul a subliniat că, atunci când Europa cumpără echipamente din afara blocului pentru a răspunde unei nevoi urgente, ar trebui să existe un plan pentru dezvoltarea pe termen lung a capacității respective în interiorul UE.

Un exemplu recent este Ucraina, care a solicitat o derogare de la regulile „Buy European”. Astfel, țara ar putea achiziționa interceptoare americane Patriot folosind împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de UE.

Comisia Europeană a confirmat că solicitarea ar necesita o derogare de la regulile care impun ca majoritatea conținutului achizițiilor militare să provină din Europa.

În acest context, UE a instituit instrumentul SAFE în 2025. Prin intermediul acestuia, statele membre pot beneficia de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în industria europeană de apărare și pentru achiziții comune de echipamente militare.