Peter Thiel, contestat în Argentina: proteste cu măști albe la conacul miliardarului și întrebări în parlament

Zeci de protestatari au manifestat în această săptămână în fața conacului lui Peter Thiel din Buenos Aires, după ce prezența miliardarului din domeniul tehnologiei în Argentina a ajuns să fie discutată și în parlamentul țării sud-americane.

Protestatarii s-au adunat în fața conacului în valoare de 12 milioane de dolari al lui Thiel și au purtat măști albe la porțile din fier forjat. Ei au afișat pancarte pe care scria „Peter Hoțul” și „Nu legii lui Peter Thiel”.

Miliardarul, cofondator al PayPal, s-a mutat împreună cu familia sa în Argentina în aprilie 2026, după ce a achiziționat conacul.

Prezența magnatului tehnologic în această țară a provocat neliniste. Unii argentinieni cred că mutarea ar putea face parte dintr-un plan al miliardarului de a se proteja în cazul izbucnirii unui al Treilea Război Mondial.

Argentina, o țară bogată din punct de vedere agricol și situată adânc în emisfera sudică, ar putea fi un loc excepțional pentru ca un miliardar din domeniul tehnologiei să „aștepte să treacă apocalipsa”.

Speculațiile au fost alimentate de declarațiile făcute de Thiel în ultimii ani, multe dintre ele în spatele ușilor închise, cu privire la venirea „Antihristului” sau la sfârșitul lumii.

Totuși, evoluțiile recente din Argentina indică faptul că Thiel ar putea avea și motive „mai puțin apocaliptice” pentru mutarea sa.

Săptămâna trecută, la scurt timp după ce Peter Thiel s-a mutat împreună cu familia sa la Buenos Aires, Camera Deputaților din Argentina a organizat o dezbatere de șase ore asupra unui set amplu de modificări legislative în domeniul reglementării. Schimbările au fost propuse de guvernul de dreapta al președintelui argentinian Javier Milei.

Peter Thiel, Javier Milei și un oficial cu legături cu serviciile de informații argentiniene au fost chemați să răspundă la întrebări.

„Niciunul dintre ei nu a răspuns și niciunul dintre ei nu a venit la ședință”, a zis Juan Marino, membru al Camerei Deputaților și lider al partidului de extrema stângă Piquetero.

Marino a declarat că noile legi reprezintă un „pachet legislativ tehno-fascist”, menit să consolideze puterea în Argentina a miliardarilor americani din domeniul tehnologiei. Thiel nu a susținut public aceste legi, însă Marino și alți politicieni au afirmat că momentul în care au fost propuse este semnificativ.

Ședința Camerei Deputaților a avut loc după ce parlamentari argentinieni din mai multe formațiuni politice au cerut public guvernului informații despre Peter Thiel, întâlnirile sale și afacerile sale. Niciuna dintre solicitări nu a primit însă un răspuns.

Una dintre inițiative, denumită „super RIGI”, ar crea un regim de investiții prin care companiile străine ar beneficia de o cotă de impozitare favorabilă și de o garanție, valabilă timp de 30 de ani, împotriva modificărilor legislative. Printre investițiile pe care Milei dorește să le atragă sunt menționate în mod explicit centrele de date pentru inteligența artificială.

O altă lege, care a eșuat, urmărea eliminarea majorității restricțiilor privind cumpărarea de terenuri în Argentina de către cetățeni străini.

Un alt decret ar obliga anumite departamente ale administrației civile să furnizeze serviciilor de informații ale statului cantități mari de date personale despre cetățenii argentinieni.

Nu există dovezi că Thiel ar fi susținut direct aceste legi. Cu toate acestea, după mutarea familiei sale la Buenos Aires, el a avut întâlniri cu ușile închise cu președintele Milei și cu consilieri importanți ai acestuia.

Marino și alți politicieni văd în acest pachet de schimbări legislative expresia unor interese mai largi ale lui Thiel, asociate cu zona tehno-libertarianismului.

Decretul prin care serviciile de informații ale statului ar primi cantități masive de date personale despre argentinieni a apărut într-un context în care parlamentarii au adresat întrebări tot mai „țintite” despre existența unor contracte nedeclarate între Palantir, compania cofondată de Thiel, și statul argentinian. La aceste întrebări nu s-a primit niciun răspuns.

Legea privind terenurile, a zis Marino, ar fi putut deschide calea pentru „orașe startup” semi-autonome. El s-a referit la controversatul proiect Prospera din Honduras. Thiel și-a exprimat sprijinul pentru astfel de inițiative, susținând că acestea le oferă libertarienilor o cale de a crea zone aflate în afara controlului statului.

„Argentina este un fel de laborator”, a zis Cecilia Nicolini, care reprezintă Argentina în parlamentul regional al Mercosur. Miliardarii americani din domeniul tehnologiei, spune ea, „utilizează Argentina ca pe un laborator, pentru că au la putere un om, Milei, care este chiar mai nebun decât ei”.

În timpul verii, Milei a scris un articol în care susținea ideea unor „corporații non-umane, entități administrate de agenți AI sau roboți”.

Această viziune amintește de o idee prezentată de Sam Altman, directorul executiv al OpenAI. În 2024, el a prezis că lumea ar putea fi administrată în curând de companii controlate de inteligența artificială. Astfel de idei ridică însă întrebări importante despre răspunderea juridică a entităților comerciale propuse.