Capacitatea UE de a face față unei invazii până în 2030 rămâne incertă, avertizează Curtea Europeană de Conturi

Capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unei invazii străine până în 2030 rămâne sub semnul întrebării, din cauza dependenţei continue de Statele Unite şi a sistemelor naţionale de apărare fragmentate, potrivit unui raport al auditorului oficial al blocului comunitar.

Curtea Europeană de Conturi (CCE) afirmă că UE este mult mai bine pregătită decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Totuşi, atingerea obiectivului privind pregătirea de apărare până la sfârşitul acestui deceniu va fi dificilă.

„Atingerea pregătirii de apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare”, a declarat Marek Opioła, membru al CCE care a coordonat analiza politicii de apărare a UE, publicată joi. „Există încă dificultăţi majore, precum sistemele naţionale fragmentate sau blocajele industriale. De asemenea, ne bazăm în continuare pe Statele Unite”, atrage atenţia Opioła.

Într-un interviu acordat presei, el a subliniat că UE ar putea „încă să înregistreze progrese majore” dacă şi-ar majora semnificativ cheltuielile pentru apărare şi ar extinde rapid producţia de muniţie.

Între 2020 şi 2025, statele membre ale UE au majorat cheltuielile pentru apărare cu 79%, ca răspuns la ameninţarea rusă şi ca efort tardiv de a îndeplini obiectivele de cheltuieli stabilite de NATO. În noiembrie 2024, UE şi-a respectat angajamentul de a furniza Ucrainei un milion de cartuşe, însă cu opt luni întârziere faţă de termenul stabilit.

Anul trecut, UE şi-a stabilit obiectivul de a atinge pregătirea de apărare până în 2030, după ce serviciile de informaţii au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să declanşeze un război de amploare în Europa în jurul acelei perioade.

DIFICULTĂŢI MAJORE

Autoritatea de supraveghere financiară a blocului european afirmă că trebuie depăşite dificultăţi majore pentru atingerea acestui obiectiv. Un auditor principal îl defineşte prin „deţinerea autonomiei strategice” şi „capacitatea de a susţine în mod independent un război de intensitate ridicată”.

Auditorul principal a afirmat că UE este mai bine pregătită decât în 2019, când a fost realizată o evaluare similară. El avertizează însă că fragmentarea industriilor naţionale de apărare şi „cooperarea insuficientă” dintre guvernele UE au amplificat riscul duplicării cheltuielilor şi al menţinerii unor lacune în privinţa capacităţilor militare.

Un exemplu emblematic al disfuncţionalităţii, deşi nu este menţionat în raport, îl reprezintă decizia Franţei şi Germaniei de a renunţa la un proiect de 100 de miliarde de euro pentru construirea unui avion de vânătoare comun. Companiile coordonatoare nu au reuşit să-şi soluţioneze disputele privind conducerea şi controlul programului.

Raportul evidenţiază o posibilă tensiune între nevoile urgente de pe câmpul de luptă şi politica „Cumpăraţi produse europene”, care urmăreşte reducerea dependenţei de furnizorii străini. Între februarie 2022 şi iunie 2023, 78% din achiziţiile în domeniul apărării efectuate de guvernele UE au provenit din afara blocului comunitar. Statele Unite au reprezentat singure 63% din aceste achiziţii, potrivit unui studiu citat de CCE.

Auditorul principal a afirmat că achiziţiile din SUA au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, „ceea ce era de înţeles, deoarece UE trebuia să găsească capacităţi disponibile rapid”. Raportul arată că se observă „primele semne de îmbunătăţire a situaţiei respective”, deşi auditorii nu au dispus de date complete pentru a formula concluzii definitive.

UE a stabilit cerinţe potrivit cărora de cheltuielile comune pentru apărare ar trebui să beneficieze industriile de apărare naţionale sau cele ale ţărilor strâns asociate, precum Ucraina şi Norvegia. Totuşi, au fost permise anumite flexibilităţi atunci când Europa nu este în măsură să producă la timp echipamente şi aprovizionări critice.

DEROGĂRI

După o vară brutală, marcată de atacuri mortale cu rachete şi drone ruseşti, Ucraina a solicitat săptămâna aceasta o derogare de la regulile de achiziţii publice „Buy European”. Scopul este achiziţionarea unor rachete interceptoare Patriot fabricate în SUA, folosind împrumutul de sprijin al UE, în valoare de 90 de miliarde de euro.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Ucraina a solicitat finanţare „în valoare de câteva miliarde de euro” pentru apărarea aeriană, inclusiv pentru sistemele Patriot. Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat că solicitarea Ucrainei privind rachetele de interceptare Patriot „ar necesita o derogare” de la regulile care impun un conţinut european majoritar în achiziţiile militare finanţate prin acest împrumut.

„Decizia finală aparţine statelor membre şi, desigur, speranţa noastră este ca aceasta să fie acordată în curând”, a spus purtătorul de cuvânt.

Auditorul principal a afirmat că, uneori, „poate fi logic” să se achiziţioneze din exterior „atunci când există o nevoie urgentă pe termen scurt”. Persoana respectivă a adăugat: „Chiar dacă achiziţionaţi ceva ce nu aveţi la dispoziţie la nivel intern, (ar trebui) să aveţi întotdeauna un plan privind modul în care să dezvoltaţi acea capacitate critică pe termen lung în cadrul Uniunii Europene”