DEZVĂLUIRI despre cauza DECESULUI preşedintelui Uzbekistanului: „A ignorat avertismentele unui consilier”

Decedat la sfârşitul lunii trecute, în urma unui atac cerebral, Islam Karimov (78 de ani), dictatorul Uzbekistanului, ar fi fost victima excesului de alcool la recepţia dată vineri, 26 august, în cinstea sportivilor întorşi de la Olimpiadă, conform publicaţiei The Moscow Times, care citează surse din opoziţia uzbekă, transmite prosport.ro.

Karimov, primul şi singurul preşedinte al ţării din Asia Centrală după ce aceasta şi-a câştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică, în 1991, a fost văzut ultima oară în public pe 26 august, la recepţia dată în cinstea sportivilor, iar la televiziunea de stat – pe 17 august. Zvonurile privind atacul cerebral şi, apoi, moartea sa au apărut imediat, dar guvernul a negat informaţia. Totuşi, pe 1 septembrie, de Ziua Independenţei Uzbekistanului, preşedintele nu şi-a făcut apariţia.

Ruşii de la The Moscow Times au scris printre primii despre decesul lui Karimov, citând agenţia de ştiri Fergana. Autorităţile de la Taşkent au susţinut că starea lui Karimov este gravă, dar stabilă. Apoi, Reuters, citând trei surse, a reluat informaţia despre moartea lui Karimov. Guvernul uzbek a păstrat tăcerea, deşi condoleanţele începuseră să curgă chiar de la conducători ai statelor apropiate politic: Turcia, Georgia, Rusia. Abia după 2 septembrie s-a confirmat oficial decesul lui Karimov.

„A băut prea multă vodcă şi a ignorat avertismentele unui consilier“

Surse ale opoziţiei din Mişcarea Poporului din Uzbekistan, citate de The Moscow Times, au afirmat că, la petrecerea dată în seara zilei de vineri, 26 august, la care au fost invitaţi şi sportivii întorşi de la Olimpiada din Brazilia, Islam Karimov a leşinat. „De-a lungul recepţiei, el «a băut prea multă vodcă» şi «a ignorat avertismentele» unuia dintre consilieri“, notează publicaţia moscovită. „Recepţia s-a încheiat în jurul orei 10 seara, conform unor surse, după ce s-a spus că preşedintele a şi-a pierdut cunoştinţa“, scrie aceeaşi publicaţie. Doctori din Germania şi Israel au fost aduşi în pripă la Taşkent, dar aceştia nu l-au mai putut salva pe omul care a strâns într-un pumn de fier ţara în ultimii 27 de ani: 25 de independenţă (1991-2016) şi alţi doi (1989-1991) în care a fost prim-secretar al Partidului Comunist din Uzbekistan, înainte de destrămarea URSS.

Totuşi, e de notat că informaţia prezentată de presa rusă a fost tratată cu prudenţă de presa occidentală. Pe de o parte, ruşii sunt printre puţinele ţări care au acces la informaţiile din interiorul puterii de la Taşkent în special pentru că mulţi dintre disidenţii din Uzbekistan au fugit la Moscova. Pe de altă parte, Rusia este direct interesată în ceea ce priveşte soarta acestei ţări pe care urmăreşte să o reintegreze în imperiul său, iar Karimov a făcut, în ultimul sfert de secol, o politică adesea imprevizibilă, oscilând între Turcia, SUA şi Rusia.

În acest moment, soarta Uzbekistanului este incertă. Karimov a zdrobit opoziţia şi a înăbuşit în sânge revoltele, jucând în ultimii ani şi cartea naţionalismului şi a islamismului. „Mii de oameni sunt întemniţaţi din motive politice, tortura este endemică, autorităţile încalcă sistematic drepturile omului, opoziţia şi jurnaliştii sunt persecutaţi“, nota un raport al Human Rights Watch.

În clasamentul organizaţiei Reporteri fără Frontiere, Uzbekistan ocupa locul 166 din 180 la libertatea presei. Ţara, de o sărăcie extremă, dar populată de aproape 30 de milioane de locuitori şi aflată în poziţie geostrategică foarte importantă, îi interesează în mod deosebit pe ruşi, dar şi pe turci şi pe americani.