CNA-SHOW // Ce se întâmplă cu RĂSUNĂTOARELE dosare de corupție

Dosare penale de rezonanță, pornite în fața camerelor de luat vederi, cu mascați, percheziții, bănuiți încătușați și declarații înflăcărate, ajung ulterior să fie tărăgănate cu anii în birourile procurorilor. Cele care au norocul să ajungă mai repede în instanță se pierd într-un șir lung de amânări.

Unele, însă, se „sting pe drum”, în liniște, și nimic nu mai amintește de show-urile cu mascați date la început. Fostul procuror și judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi, susține că un dosar poate fi ușor instrumentat în patru luni și transmis în judecată, dacă există voință. Atunci când dosarele sunt tergiversate, înseamnă că există interes, mai spune Pavlovschi.

Dosarul „Mită pentru deputați”: Învinuita revine pe podium?

De aproape doi ani dezbătut în instanță, dosarul privind tentativa de mituire a unor deputați cu scopul deturnării parcursului european al R. Moldova încă este departe de sentință.

Cei doi învinuiți din dosar, fostul polițist Vitalie Burlacu și fotomodelul Irina Baglai, reținuți pe 7 martie 2014 și judecați penal pentru că ar fi încercat să corupă mai mulți deputați să părăsească alianța de guvernare în ajunul semnării și ratificării Acordului de Asociere cu UE în 2014, astăzi nu mai par să fie îngrijorați pentru soarta lor.

De mai bine de jumătate de an, cei doi inculpați acuzați că ar fi încercat să dea mită 500 de mii de euro și 250 de mii de dolari au fost plasați sub control judiciar, măsură preventivă care le impune o singură restricție – de a solicita permisiunea instanței pentru a putea părăsi R. Moldova.

La sfârșitul lunii decembrie 2015, Burlacu a venit cu o astfel de solicitare în instanță, motivând că are nevoie de un tratament în Austria, solicitarea sa nu a fost încă supusă examinării.

Irina Baglai a postat, în ultima vreme, mai multe poze pe profilul său de Facebook în care apare la nunți, petreceri. Într-un comentariu la una dintre fotografii, fostul fotomodel le promite admiratorilor săi că în curând va reveni la modeling.

Lipsă de un an de la proces

Între timp, procurorul anticorupție, Valeriu Galeru, susține că dosarul continuă să fie tergiversat în judecată din cauza neprezentării învinuiților.

„Au fost prezentate probele învinuirii și ale apărării, urmează să fie audiați învinuiții. Problema e că ei se eschivează de la etapa de audiere. Ba nu vine unul, ba altul prezintă certificate medicale. Cei doi inculpați nu au mai fost prezenți împreună în instanță din martie 2015. Dacă vom avea o ședință lucrativă în care ei vor încerca să evite audierile, vor fi decăzuți din dreptul de a face declarații”, mai spune procurorul.

Următoarea ședință de judecată a fost programată pentru 18 aprilie curent.

„Eu am senzația că încă două-trei ședințe și va putea fi emisă sentința pe caz”, a făcut Galeriu o prognoză, precizând că el nu este atât de optimist ca Irina Baglai.

Fostul viceministru al Afacerilor Interne, Ghenadie Cosovan, martor în dosarul „Mită pentru deputați”, crede că inculpații trag de timp pentru a obține expirarea termenului pentru mai multe acte procesuale, ulterior ar putea fi invocată și depășirea termenului rezonabil de judecare a dosarului.

„Satisfacția mea vine de la faptul că cel puțin acest fenomen de corupere a deputaților a fost stopat la timp, iar statul și-a recuperat prejudiciul „moral” de aproape un milion de dolari, bani confiscați de la inculpați”, ne-a declarat Cosovan.

Întrebat dacă sub ancheta penală au ajuns și cei care au comandat coruperea deputaților în 2014, Cosovan, racolat atunci pentru a-i mitui pe parlamentari, dar care susține că a denunțat schema la CNA, a lăsat să se înțeleagă că acei comanditari din exterior au rămas în afara investigațiilor penale.

Astăzi, în judecată, procurorii încearcă să pedepsească niște executanți care, în opinia unor politicieni, ar fi fost actori într-un scenariu inventat tot la Chișinău.

Dosarul delapidărilor de la IGP, pus la murat

Acum un an, procurorii și angajații Direcției operațiuni speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne dădeau buzna cu percheziții în birourile mai multor funcționari din cadrul Inspectoratului General de Poliție (IGP).

Trei angajați din cadrul IGP, oameni de încredere ai fostului șef al Inspectoratului, Ion Bodrug, au fost puși imediat în arest la domiciliu, fiind bănuiți de delapidare a combustibilului procurat de instituție în valoare de cel puțin 600 de mii de lei.

Procurorii au pus la dispoziția presei înregistrări video, audio și poze de la percheziții care demonstrau vinovăția reținuților. Dincolo de „afacerile” cu benzina MAI, procurorii îi suspectau, în martie 2015, pe cei trei reținuți de implicare și în alte cazuri de delapidări, dar și în favorizarea mai multor companii ale unui om de afaceri la licitațiile publice organizate de IGP.

Este vorba despre Nicolae Chiriac, ale căror firme au obținut contracte de deservire tehnică a mașinilor IGP, de livrare a tehnicii și chiar a uniformelor pentru polițiști. O altă firmă a lui Chiriac a câștigat o licitație dubioasă pentru oferirea serviciilor de evacuare a mașinilor parcate neregulamentar pe străzile capitalei.

Operațiunea „Demisia”!

Deși despre implicarea lui Ion Bodrug în această schemă nu a pomenit nimeni, la câteva zile după reținerea șefului adjunct al Serviciului achiziții și logistică din cadrul IGP, Vitalie Postovan, a șefului Secției contabilitate din cadrul Direcției financiare a Inspectoratului Național de Patrulare (INP), responsabil de contabilizarea combustibilului, Ion Nicoară, și a inginerului principal-mecanic al INP, responsabil de distribuirea cardurilor, Nicolae Istrati, șeful IGP și-a anunțat subit demisia, precizând că se retrage în mediul de afaceri.

Odată cu demisia lui Bodrug, care i-a eliberat fotoliul de șef al IGP adjunctului său, Gheorghe Cavcaliuc, anterior șef al Direcției operațiuni speciale din cadrul MAI, dosarul privind delapidările de la MAI a prins a strânge praf.

Șefa Serviciului de presă al Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi, ne-a declarat că dosarul se află în continuare în lucru, dar fără a exista vreun suspect.

Între timp, contrar prevederilor legale care permit asigurarea interimatului funcției de șef al IGP timp de cel mult două luni, Gheorghe Cavcaliuc conduce Inspectoratul de un an de zile și asta în condițiile în care nu are vârsta de 35 de ani, stabilită de lege, pentru șefia IGP.

Am încercat să îl contactăm pe Ion Bodrug pentru a-i solicita un comentariu, dar telefonul mobil al acestuia a fost închis zile la rând. Vitalie Postovan a fost concediat de la IGP. Istrati a depus imediat cerere de demisie, iar Nicoară a fost suspendat atunci pe perioada anchetei.

Dosarul interlopilor cu pașapoarte moldovenești false

Patruzeci și cinci de persoane, mai multe dintre care condamnate penal pentru trafic de droguri, furturi și alte ilegalități au obținut, pe parcursul ultimilor ani, acte de identitate false, eliberate de unele oficii teritoriale ale CRIS „Registru”.

În 2014, mascații de la Anticorupție, în lumina camerelor de luat vederi, au efectuat multiple percheziții la sediul Secţiei de documentare şi evidenţă a populaţiei sectorului Râşcani din capitală. Șeful secției și o subalternă a acestuia au fost reținuți imediat, fiind suspectați că ar fi folosit date din pașapoarte de tip sovietic pentru a perfecta acte de identitate. La domiciliul șefului secției au fost descoperite 500 de pașapoarte de tip vechi.

La doi ani de la percheziții, dosarul se mai află în lucrul ofițerilor anticorupție.

„E un dosar voluminos. Am reușit să documentăm 35 de persoane, majoritatea cu antecedente penale, unele căutate de Interpol. Toate au obținut identitatea falsă la Secția de documentare și evidență a populației din sectorul Râșcani. Potrivit mărturiilor celor identificați și reținuți, pentru acest „serviciu” ei au plătit câte zece mii de euro. Noi am reușit deja să reținem zece dintre ei. Doi, soț și soție, au fost predați autorităților americane, pentru că au fost condamnați anterior acolo pentru fraude bancare. Au de ispășit câte cinci ani de închisoare (anterior, CNA anunțase că cei doi soți au fost condamnați în SUA la 90 de ani de detenție – n.r.)”, ne-a comunicat Oleg Crășmari, ofițerul anticorupție responsabil de dosar.

Toți învinuiții, la libertate

Anchetatorul afirmă că, pe lângă cei doi angajați ai Secției de documentare a populației din sectorul Râșcani, sub anchetă a ajuns și șeful Secției de control al eliberării pașapoartelor din cadrul Oficiului central al CRIS „Registru”, ultimul racola „clienții”. Astăzi, toți cei trei învinuiți se află sub control judiciar.

„Au stat o lună sub arest, dar ulterior au fost puși sub control judiciar. Ei nu vor să colaboreze cu noi și nu își recunosc vina. Nu cred că ar avea pârghii de a influența ancheta, au fost suspendați din funcții”, ne-a mai spus Crășmari, asta chiar dacă 25 de infractorii cu acte de identitate moldovenești false se mai plimbă la libertate. E vorba de cetățeni ai Kazahstanului, Lituaniei, Belarusului și Ucrainei.

„Aceste acte false nu au fost anulate, pentru că asta este șansa noastră de a-i prinde. Luna trecută am reușit să mai reținem doi dintre beneficiarii de pașapoarte cu identitate falsă”, afirmă ofițerul anticorupție. Crășmari speră că, în cel mai scurt timp, dosarul va fi deferit justiției.

DNA versus CNA

La sfârșitul lunii octombrie 2013, ofițerii anticorupție au descins la postul vamal Leușeni și au reținut 42 de persoane, printre care 24 de vameși și 13 polițiști de frontieră, într-un dosar de corupție. Două luni mai târziu, dosarul a și fost transmis în judecată, asta chiar dacă, zic procurorii, dosarul este unul foarte voluminos.

La doi ani de la prima acţiune comună de amploare, desfăşurată de autorităţile anticorupţie din Republica Moldova şi România, o parte dintre vameșii români reținuți în timpul operațiunii au fost deja condamnați la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Vara trecută, pe banca acuzaților a ajuns și procurorul român care a instrumentat dosarul.Procurorul Emilian Eva, cel care i-a băgat la beci pe vameșii de la Albița, a fost acuzat de luare de mită, spălare de bani și operațiuni financiare cu obiecte de artă.

În R. Moldova, dosarul vameșilor moldoveni bate pasul pe loc la Judecătoria Botanica.

***

„Dosarul Caravita”, care îl vizează pe Ion Rusu, nașul de cununie al liderului Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a bătut toate recordurile la capitolul instrumentare și judecare. Rusu a fost reținut de ofițerii CNA în iulie 2015, la mijlocul lunii octombrie 2015 dosarul a fost transmis în judecată, iar deja pe 6 noiembrie, omul de afaceri și-a primit sentința, cinci ani de închisoare cu executare.

***

Dosarul privind fraudele de la Banca de Economii, în care figurează în calitate de bănuit actualul primar de Orhei, Ilan Șor, continuă să se afle pe masa procurorilor, chiar dacă de la perchezițiile la domiciliul și oficiile acestuia a trecut mai bine de un an. Ilan Șor nu s-a aflat nicio zi în arestul oamenilor legii.


Stanislav Pavlovschi, ex-procuror și ex-judecător la CEDO:

„Proasta activitate a Procuraturii Generale și a CNA poate fi explicată într-un singur fel: aceste instituții nu au independență în activitate.

Am lucrat 20 de ani la Procuratura Generală și pot să vă spun că, atunci când există voință, un dosar poate fi instrumentat în trei-patru luni de zile. Atunci când dosarul este tărăgănat, înseamnă că există un interes.

Dinaceste considerente, dosarul miliardului furat este o rușine pentru organele de drept din R. Moldova. Dacă se dorea cu adevărat să se facă lumină în acest caz, ar fi fost canalizate toate forțele și, în câteva luni, investigațiile ar fi fost gata.

Un fost procuror general al R. Moldova avea o vorbă: „Când ai un meci de fotbal, nu contează cât de frumos alergi pe teren, dar câte goluri bați”. Deocamdată, ai noștri sunt concentrați să alerge frumos.

Noua Lege a Procuraturii nu va soluționa problema, pentru că legea nu reglementează activitatea de urmărire penală. Pentru asta este nevoie să fie modificată legislația procesual-penală”.