Cafea ness SAU cafea decofeinizată? Ce introduci de fapt în organism şi cu ce efecte

sursa: google.ro

Dimineaţă de dimineaţă priveşti pofticios cana de cafea şi-ţi spui că viaţa nu ar fi la fel în lipsa acestui lichid amărui şi aromat. Dar cum exact te ajută? Vine şi cu efecte secundare? Şi dacă da, cât de grave?

La prima vedere, cafeaua ar fi o băutură foarte periculoasă pentru organismul uman deoarece în conţinutul boabelor de cafea se găsesc cel puţin 19 elemente dovedite a avea un efect cancerigen, în urma testelor făcute pe animale.

În realitate nu s-a constatat acest efect în urma consumului de cafea deoarece este imposibil să se ajungă la cantităţile de carcinogeni care ar putea duce la apariţia cancerului, ca în cazul animalelor de laborator.

În plus, cafeaua are în compoziţie peste 2.000 de „ingrediente”, între care şi polifenoli antioxidanţi, cu rol anticancerigen, explică pentru Ziare.com nutriţionistul Camelia Olteanu.

Pentru mulţi oameni, consumul zilnic de cafea este sursa principală de antioxidanţi. Pentru a fi o băutură benefică, importantă este cantitatea zilnică pe care o bem şi aici rezultatele studiilor sunt diferite, ceea ce măreşte confuzia generală.

Deşi se menţionează des legătura dintre cafea şi creşterea tensiunii arteriale, unele studii de specialitate au concluzionat că nu ar exista o legătură directă între consumul moderat de cafea (sub patru ceşti de cafea/zi) şi hipertensiunea arterială şi bolile coronariene.

Pe de altă parte, în ţări ca Grecia, unde consumul de cafea este mare, sunt şi mai multe cazuri de hipertensiune arterială.

Partea „întunecată” a cafelei

Şi da, cafeaua are efecte secundare: stimularea ficatului să producă mai mult colesterol, intensificarea simptomelor artritei reumatoide, osteoporoza (de aceea se recomandă adăugarea de lapte în cafea, unele cercetări arătând că ajută), apariţia fibrochisturilor la nivelul sânului, malformaţii congenitale, efectul diuretic (o problemă în cazul bărbaților cu afecţiuni ale prostatei).

Până la confirmarea sau infirmarea ştiinţifică a celor menţionate, se recomandă femeilor gravide şi celor ce alăptează să nu consume mai mult de două ceşti de cafea/zi.

Sănătate într-o ceaşcă

Dar cafeaua are şi efecte pozitive: creşte nivelul de energie, accelerează procesul de slăbire, ar reduce riscul de diabet de tip 2 cu 30%, ar fi chiar benefică în cazul bolii Parkinson.

În concluzie, nu este periculos să bem cafea în cantitate moderată (1-2 ceşti/zi). Trebuie să avem însă grijă la cantitatea de zahăr, miere sau frişcă adăugată, pentru a nu ne îngrăşa.

„Palpitaţii” de la cafea decofeinizată?

Există persoane care preferă să bea cafea fără cafeină deoarece le place gustul şi aroma, dar nu doresc să simtă şi efectul revigorant al cafelei.

Sunt multe voci care incriminează cafeaua decofeinizată, în principal din cauza procesului tehnologic de îndepărtare a cafeinei. Unii producători apelează la un procedeu de extracţie a cafeinei folosind solvenţi organici, cum ar fi clorură de metil şi acetatul de etil.

Opinia publică a fost îngrozită de ideea că aceşti solvenţi se vor regăsi în cafeaua fără cafeină şi vor fi ingeraţi. Fals! Solvenţii nu sunt miscibili cu apa; doar cafeina se dizolvă şi, după spălarea boabelor, în apă nu mai rămâne nici urmă de solvent.

Pentru liniştirea consumatorilor, s-au inventat alte metode de a extrage cofeina: folosirea bioxidului de carbon compresat la temperaturi înalte sau utilizarea apei clocotite şi a unor filtre de carbon care reţin cafeina.

În tot cazul, specialiştii în cafea consideră că gustul cafelei cu cafeină este superior celei decafeinizate.

În ceea ce priveşte gradul de decofeinizare, părerile sunt împărţite. Există voci care susţin că ar mai rămâne uşoare urme de cafeină. „După părerea mea, acest lucru, dacă este adevărat, nu ar avea nici un rezultat negativ.

Sunt persoane care afirmă că nu mai pot adormi dacă beau o cafea decofeinizată. Cred că este vorba de o sensibilitate crescută la cafea sau de o stare psihică indusă. Aceste persoane ar fi indicat să găsească alte băuturi în apropierea orei de culcare, eventual un ceai de tei sau lapte cu miere!”, mai afirmă nutriţionistul Camelia Olteanu.

Sursa: ziare.com