Cum reconfigurează marile bătălii din industrie, agenții AI și criza de cipuri viitorul inteligenței artificiale în 2026

Puteți privi un an prin prisma lansărilor de produse sau îl puteți măsura prin momentele majore care ne schimbă felul în care privim inteligența artificială. Industria AI produce continuu noutăți: achiziții importante, succese ale dezvoltatorilor independenți, reacții publice împotriva produselor dubioase și negocieri de contracte cu potențial existențial periculos. E mult de descâlcit, așa că aruncăm o privire asupra locului în care ne aflăm și a parcursului de până acum din acest an.

Fost parteneri de afaceri, directorul Anthropic, Dario Amodei, și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au ajuns în februarie la un blocaj dur în timp ce renegociau contractele care stabilesc cum poate armata SUA să folosească instrumentele AI ale Anthropic.

Anthropic a trasat o linie fermă: AI-ul său nu poate fi folosit pentru supravegherea în masă a americanilor și nici pentru arme autonome capabile să atace fără supraveghere umană. În același timp, Pentagonul a susținut că Departamentul Apărării — pe care administrația președintelui Donald Trump îl numește Departamentul de Război — ar trebui să aibă acces la modelele Anthropic pentru orice „utilizare legală”. Reprezentanții guvernului s-au arătat ofensați de ideea că armata ar putea fi limitată de regulile unei companii private, însă Amodei nu a cedat.

„Anthropic understands that the Department of War, not private companies, makes military decisions. We have never raised objections to particular military operations nor attempted to limit use of our technology in an ad hoc manner,” a scris Amodei într-o declarație care viza situația. „However, in a narrow set of cases, we believe AI can undermine, rather than defend, democratic values.”

Pentagonul a impus un termen limită pentru ca Anthropic să accepte contractul. Sute de angajați de la Google și OpenAI au semnat o scrisoare deschisă prin care își îndemnau liderii să respecte limitele impuse de Amodei și să nu cedeze în privința armelor autonome sau a supravegherii interne.

Termenul a expirat fără ca Anthropic să fie de acord cu cerințele Pentagonului. Trump a ordonat agențiilor federale să renunțe treptat, pe parcursul a șase luni, la utilizarea instrumentelor Anthropic și a numit compania de AI, evaluată la 380 de miliarde de dolari, „radical left, woke company” într-o postare pe rețelele sociale scrisă integral cu majuscule. Ulterior, Pentagonul a decis să declare Anthropic un „risc de lanț de aprovizionare”, o etichetă rezervată de obicei adversarilor străini, care împiedică orice companie ce colaborează cu Anthropic să facă afaceri cu armata SUA. (Anthropic a dat ulterior în judecată guvernul pentru a contesta această desemnare.)

Rivala Anthropic, OpenAI, a profitat imediat de context și a anunțat că a ajuns la un acord care îi permite să își folosească modelele în situații clasificate. Pentru comunitatea tech a fost un șoc, mai ales că anterior apăruseră informații conform cărora OpenAI urma să respecte aceleași linii roșii ca Anthropic în ceea ce privește utilizarea AI în domeniul militar.

Reacțiile publice au arătat că oamenii au privit cu suspiciune mișcarea OpenAI. În ziua de după anunț, dezinstalările ChatGPT au crescut cu 295% de la o zi la alta, iar Claude, produsul Anthropic, a ajuns pe primul loc în App Store. Directorul responsabil de hardware de la OpenAI, Caitlin Kalinowski, și-a dat demisia în semn de protest față de acord, susținând că acesta a fost „rushed without the guardrails defined.”

OpenAI a declarat pentru presă că este convinsă că acordul său „makes clear [its] redlines: no autonomous weapons and no autonomous surveillance.”

Pe măsură ce această poveste se derulează, implicațiile pentru viitorul modului în care AI va fi folosită în război devin semnificative, cu potențialul de a schimba cursul istoriei — desigur, „nimic important”...

Februarie a fost luna OpenClaw, iar efectele sale continuă să se resimtă. Într-un timp foarte scurt, această aplicație de asistent AI „vibe-coded” a devenit virală, a generat o serie de companii-derivat, s-a confruntat cu probleme de confidențialitate, apoi a fost achiziționată de OpenAI. Chiar și una dintre companiile clădite pe OpenClaw, un „Reddit” pentru agenți AI numit Moltbook, a fost cumpărată recent de Meta. Ecosistemul cu tematică de crustacee a dus Silicon Valley într-o adevărată stare de frenezie.

Creat de Peter Steinberger — care între timp s-a alăturat OpenAI — OpenClaw este un „wrapper” pentru modele AI precum Claude, ChatGPT, Gemini de la Google sau Grok de la xAI. Ceea ce îl deosebește este faptul că permite oamenilor să comunice în limbaj natural cu agenți AI direct prin cele mai populare aplicații de chat, cum ar fi iMessage, Discord, Slack sau WhatsApp. Există, de asemenea, o piață publică unde utilizatorii pot programa și încărca „skill-uri” pe care alții le pot adăuga agenților lor AI, ceea ce face posibilă automatizarea aproape a tot ce poate fi făcut pe un computer.

Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat, este pentru că într-o anumită măsură chiar așa este. Pentru ca un agent AI să fie eficient ca asistent personal, are nevoie de acces la e-mailul tău, numerele de card, mesajele text, fișierele de pe computer etc. În caz de atac cibernetic, multe pot merge prost, iar în prezent nu există o metodă sigură de a proteja complet acești agenți împotriva atacurilor de tip prompt-injection.

„It is just an agent sitting with a bunch of credentials on a box connected to everything — your email, your messaging platform, everything you use,” a explicat Ian Ahl, CTO la Permiso Security. „So what that means is, when you get an email, and maybe somebody is able to put a little prompt injection technique in there to take an action, [and] that agent sitting on your box with access to everything you’ve given it to can now take that action.”

O cercetătoare în securitate AI de la Meta a relatat că OpenClaw a scăpat de sub control în inboxul ei, ștergându-i toate e-mailurile în ciuda comenzilor repetate de oprire. „I had to RUN to my Mac mini like I was defusing a bomb” pentru a scoate fizic dispozitivul din priză, a scris ea într-o postare devenită virală pe X, însoțită de imagini cu comenzile de oprire ignorate.

În ciuda riscurilor de securitate, tehnologia a atras suficient interes din partea OpenAI pentru a justifica o achiziție de tip „acquihire”.

Alte instrumente construite pe OpenClaw, inclusiv Moltbook — o „rețea socială” de tip Reddit unde agenții AI pot comunica între ei — au ajuns să fie chiar mai virale decât OpenClaw în sine.

Într-un caz devenit faimos, un mesaj a explodat în vizualizări după ce un agent AI părea să-și îndemne „colegii” agenți să dezvolte un limbaj secret, criptat end-to-end, prin care să se poată organiza între ei fără ca oamenii să știe.

Cercetătorii au arătat însă rapid că Moltbook, în ciuda atmosferei sale „vibe-coded”, nu era foarte sigur, ceea ce însemna că utilizatorilor umani le era extrem de ușor să se dea drept AIs și să publice mesaje menite să declanșeze isterie socială virală.

Chiar dacă discuțiile din jurul Moltbook au fost mai degrabă alimentate de panică decât de realitate, Meta a văzut un potențial în aplicație și a anunțat că Moltbook și creatorii săi, Matt Schlicht și Ben Parr, se vor alătura Meta Superintelligence Labs.

Poate părea ciudat că Meta cumpără o rețea socială în care toți utilizatorii sunt boți. Deși compania nu a oferit prea multe detalii despre achiziție, se poate presupune că miza reală este accesul la echipa din spatele proiectului, pasionată de experimente cu ecosisteme de agenți AI. Directorul general Mark Zuckerberg a spus-o clar: el crede că, într-o zi, fiecare afacere va avea propriul „business AI”.

Privind agitația din jurul OpenClaw, Moltbook și NanoClaw, pare că cei care au prezis un viitor dominat de AI agentică ar putea avea dreptate, cel puțin deocamdată.

Cerințele dure ale industriei AI — care implică putere de calcul și centre de date la un nivel fără precedent — au ajuns într-un punct în care consumatorul obișnuit nu mai poate ignora situația. Poate că industria nici măcar nu va reuși să acopere cererea uriașă de cipuri de memorie, iar oamenii deja observă scumpiri la telefoane, laptopuri, mașini și alte echipamente hardware.

Deocamdată, analiștii de la IDC și Counterpoint estimează că livrările de smartphone-uri vor scădea cu aproximativ 12–13% în acest an; Apple a majorat deja prețurile pentru MacBook Pro cu până la 400 de dolari.

Google, Amazon, Meta și Microsoft plănuiesc să cheltuiască împreună până la 650 de miliarde de dolari doar pentru centre de date în acest an, o creștere estimată la 60% față de anul precedent.

Dacă penuria de cipuri nu te lovește direct la buzunar, te-ar putea afecta la nivelul comunității. Doar în SUA, aproape 3 000 de centre de date noi sunt în construcție, care se adaugă celor 4 000 deja funcționale în țară. Nevoia de muncitori pentru a ridica aceste infrastructuri este atât de mare încât au apărut „man camps” în Nevada și Texas, tabere care încearcă să atragă lucrători cu promisiuni de săli de jocuri cu simulatoare de golf și grătare cu steak la cerere.

Construcția de centre de date nu are doar un impact de lungă durată asupra mediului, ci creează și riscuri pentru sănătatea locuitorilor din apropiere, afectând calitatea aerului și siguranța surselor de apă.

Între timp, unul dintre cei mai valoroși producători de hardware și cipuri, Nvidia, își schimbă relația cu companii AI de top precum OpenAI și Anthropic. Nvidia a susținut constant aceste companii, fapt ce a alimentat îngrijorări legate de circularitatea industriei AI și de cât de mult se bazează evaluările uriașe pe înțelegeri reciproce. Anul trecut, de exemplu, Nvidia a investit 100 de miliarde de dolari în acțiuni OpenAI, iar OpenAI a anunțat că va cumpăra cipuri Nvidia în valoare de 100 de miliarde.

De aceea a fost surprinzător când directorul Nvidia, Jensen Huang, a anunțat că firma sa va înceta să mai investească în OpenAI și Anthropic. El a explicat că acest lucru se datorează faptului că aceste companii intenționează să se listeze la bursă în cursul acestui an. Totuși, logica e discutabilă, fiindcă investitorii, în mod obișnuit, pompează și mai mulți bani înainte de un IPO pentru a extrage cât mai multă valoare posibilă.