Mersul pe jos în orașele prietenoase cu pietonii, scut împotriva demenței: cum întărește creierul și reduce riscul de Alzheimer

Mersul pe jos protejează împotriva demenței, inclusiv actul aparent banal de a traversa o stradă aglomerată, arată un nou studiu publicat în revista Nature Cities. Cercetătorii au constatat că persoanele care locuiesc în orașe prietenoase pentru pietoni au o structură cerebrală mai rezistentă la declinul cognitiv.

Mersul pe jos apără creierul de demență prin mecanisme cerebrale clare. Nu este vorba doar de beneficiile generale ale activității fizice, ci de efecte directe asupra anumitor structuri ale creierului.

Oamenii de știință de la Universitatea Catolică Australiană au cartografiat creierul a peste 500 de adulți cu vârste între 70 și 90 de ani din Sydney, pe o perioadă de șase ani. Concluzia studiului este clară. Cei care locuiau în zone urbane dense și ușor de parcurs pe jos aveau cozi hipocampale mai mari, ceea ce indică o rezistență sporită la declin cognitiv.

Hipocampul este structura cerebrală implicată în învățare și memorie. Partea sa posterioară are un rol esențial în memoria spațială și în navigație. Când această zonă se micșorează rapid, fenomenul este asociat direct cu boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență.

Profesorul Govinda Poudel, autorul principal al studiului, explică mecanismul din spatele acestor rezultate. Traversarea unei intersecții aglomerate nu reprezintă o acțiune simplă și mecanică. Ea implică o succesiune cognitivă complexă: oprire, analiză vizuală, procesare a semnalelor sonore și luarea unei decizii rapide.

„Cu cât un adult în vârstă își exersează mai mult memoria și abilitățile spațiale, cu atât creierul său devine mai sănătos și mai protejat”, a declarat profesorul Poudel. Locuitorii orașelor pietonale repetă zilnic aceste secvențe cognitive fără să-și dea seama, iar beneficiul pe termen lung se acumulează.

Studiul se sprijină și pe cercetări mai vechi. Acestea au arătat că șoferii de taxi care lucrau înainte de apariția hărților digitale prezentau o incidență mai scăzută a bolii Alzheimer. Ei navigau mental prin oraș, iar această activitate le consolida structurile cerebrale responsabile de memorie.

Profesoara Ester Cerin, coautoare a studiului și specialistă în științe comportamentale, subliniază că efectele depășesc nivelul individului. „Cartierele complexe și interconectate nu doar încurajează mersul pe jos, ci susțin sănătatea creierului pe tot parcursul vieții”, a explicat ea, accentuând legătura dintre mediul construit și sănătatea cognitivă.

Cercetătorii propun ca planificarea urbană să fie utilizată ca instrument de sănătate publică. Crearea unor cartiere accesibile pietonilor, bine conectate și stimulante din punct de vedere cognitiv ar putea amâna apariția demenței la nivel de populație. Astfel, infrastructura urbana devine parte din prevenție.

Contextul este îngrijorător. În prezent, aproximativ 900.000 de persoane suferă de demență în Regatul Unit, iar estimările arată că numărul lor ar putea depăși 1,6 milioane până în 2040. În acest moment, demența este principala cauză de deces în Marea Britanie, cu peste 74.000 de decese raportate anual.

Experți de renume mondial au avertizat recent că milioane de cazuri ar putea fi prevenite prin schimbări relativ simple ale stilului de viață și prin politici publice coordonate. Un raport publicat în ianuarie a identificat 56 de recomandări bazate pe dovezi, care variază de la combaterea pierderii auzului până la reducerea izolării sociale și susținerea activității mentale la vârste înaintate.