Anunţ ÎNSPĂIMÂNTĂTOR pentru România! DECIZIA luată de Putin după ce scutul antirachetă de la Deveselu a devenit operaţional

Rusia va lua măsuri pentru a se apăra, în contextul instalării sistemului antibalistic NATO în România, afirmă preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei Tass, transmite mediafax.ro.

"Situaţia geopolitică nu se schimbă spre bine. Din păcate, se agravează, ţinând cont de instalarea unor elemente antibalistice americane în România", a declarat Vladimir Putin.

"Rusia a exprimat preocupări în repetate rânduri, a propus cooperare cu partenerii americani. Toate propunerile noastre au fost respinse", a subliniat preşedintele Rusiei.

"Acum, au fost instalate elemente antibalistice în Europa; trebuie să ne gândim cum să reducem ameninţările la adresa securităţii naţionale a Rusiei", a atras atenţia liderul de la Kremlin.

"Instalarea elementelor antirachetă în Europa reprezintă o ameninţare suplimentară la adresa Rusiei", a subliniat Putin, reiterând că Statele Unite par să încalce Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Sistemul antirachetă instalat de Alianţa Nord-Atlantică în România este o "ameninţare" pentru Rusia, a anunţat joi Kremlinul, avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. "Noi am spus de la bun început că sistemul antirachetă (din România - n.red.) reprezintă o ameninţare pentru Rusia. La început au fost explicaţii ample referitoare la potenţiale ameninţări balistice din partea Iranului. (...) Trebuie să vă amintesc că preşedintele Vladimir Putin a întrebat de mai multe ori împotriva cui este îndreptat acest sistem", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. "Nu se pune întrebarea dacă Rusia va lua sau nu măsuri; este clar că sunt luate măsuri pentru menţinerea securităţii Rusiei la nivelul adecvat", a spus Peskov.

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia a fost de la început o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Elementele antibalistice din România afectează securitatea Rusiei, a reiterat miercuri Ministerul rus de Externe, avertizând Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite că este vorba de o decizie greşită şi de o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). "Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei", a transmis Ministerul rus de Externe. "Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic", a subliniat diplomaţia rusă. "În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Activarea sistemului antibalistic din România va permite apărarea Europei de ameninţările unor ţări ca Iranul, a argumentat Robert Bell, emisarul Pentagonului în Europa, reiterând poziţia Statelor Unite că elementele antirachetă de la Deveselu nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. "Acum, NATO va avea capacităţile militare de a apăra Europa", a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor antibalistice de la Deveselu (judeţul Olt) în sistemul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. "Iranul continuă să suplimenteze capacităţile balistice, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Sistemul antirachetă (din România - n.red.) nu este îndreptat împotriva Rusiei", a subliniat Bell.

Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, a avertizat marţi Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse. Rusia a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, a spus Karakaiev. "S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obţinut şi continuă îmbunătăţirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenţie specială optimizării capacităţilor care să permită depăşirea sistemului antirachetă", a explicat Serghei Karakaiev. "Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO", a subliniat Karakaiev. "Forţele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii", a insistat oficialul militar rus. Şeful Comandamentului forţelor strategice ruse a avertizat că, până în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe şi mobile.

Recent, Moscova a reiterat că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. "Suntem extrem de preocupaţi în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România şi în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii", a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu". În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. "Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei", a subliniat Vladimir Putin.