ANALIZĂ: Criza din Turcia, efectul tendinţelor autoritariste, reacţie a armatei de protejare a laicităţii

Tentativa de lovitură de stat intervine pe fondul tendinţelor autoritariste ale Administraţiei Recep Erdogan, criticată pentru încălcări ale libertăţilor civice, înscriindu-se în tendinţa armatei de a proteja ordinea laică, o criză ce stârneşte preocupare privind stabilitatea sistemului politic turc, scrie mediafax.ro.

Republica Turcia a fost fondată în anul 1923 de Mustafa Kemal Ataturk, un fost comandant militar care a introdus o serie de reforme politice în spiritul ideologiei naţionalismului democratic şi secularismului radical. Noua ideologie - numită kemalism - a constat în introducerea unei serii de principii de ordin politic, social, cultural şi religios care au avut rolul detaşării ordinii constituţionale a noii Republici Turcia de fostul Imperiu Otoman.

Kemal Ataturk a promovat principii constituţionale de tip occidental, introducând norme democratice şi pledând pentru crearea unui stat de drept, cu drepturi civice, inclusiv egalitate de gen. Principiul central al kemalismului este secularismul pur în societatea turcă, cu impact asupra tuturor aspectelor vieţii sociale, inclusiv prin accesul tururor cetăţenilor la educaţie gratuită.

În mod tradiţional, armata turcă se consideră garantul kemalismului şi, începând din anul 1960, a intervenit de mai multe ori pentru înlăturarea administraţiilor politice, sub pretextul apărării democraţiei şi a ordinii laice de tendinţele de islamizare. De fiecare dată, armata turcă a predat după o anumită perioadă puterea structurilor politice.

Vineri seară, o facţiune a armatei turce a încercat să preia puterea politică prin înlăturarea Administraţiei Recep Tayyip Erdogan. "Armata turcă a preluat în totalitate controlul asupra structurilor politico-administrative ale ţării, pentru a reinstaura ordinea constituţională, drepturile omului şi libertăţile", informa un comunicat militar.