Analiști, despre votul de ieri din Parlamentul European: „Este o rezoluție extrem de critică, fără analogie în relația R. Moldova cu UE, atestă derapaje serioase”

IPN

Rezoluția adoptată ieri în Parlamentul Europeancu privire la R. Moldova a închis definitiv pagina legată de ceea ce era numit „luna de miere” a relației Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

De această părere este analistul Anatol Țăranu care a declarat astăzi, în cadrul unor dezbateri publice organizate de agenția IPN, că prin această luare de poziție a fost pus capac definitiv la ceea ce se numește „Republica Moldova – istorie de succes” în relația cu Uniunea Europeană.

În opinia lui Țăranu, documentul adoptat de europarlamentari este unul extrem de critic, fără analogie în relația Republicii Moldova cu UE, și atestă derapaje serioase care s-au înregistrat în Republica Moldova pe domeniul funcționării instituțiilor democratice.

Analistul spune că Rezoluția a fost recepționată cu satisfacție în societatea moldovenească de către forțele politice de opoziție și acest lucru este explicabil. Și invers, guvernarea, deocamdată, nu are reacții foarte prompte și din acest fapt poate fi dedus că pentru guvernare acest document a fost unul care îngrijorează și care o face să reacționeze foarte atent la ceea ce se întâmplă la Bruxelles.

„Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare pentru Republica Moldova și înrăutățirea relațiilor cu UE ar însemna nimic altceva decât scăderea din intensitate a relațiilor economice, politice și de alt gen. Și aceasta nu poate să nu se manifeste, inclusiv la nivelul de viață, la calitatea nivelului de viață al cetățenilor Republicii Moldova. Orice guvernare nu poate să nu fie îngrijorată de o asemenea desfășurare a lucrurilor”, a spus Anatol Țăranu, citat de IPN.

Prezent la aceleași dezbateri, analistul Igor Boțan a spus că este foarte important să fie înțeles contextul în care a fost adoptat documentul - la patru ani de la semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Potrivit expertului, rezoluțiile sunt documente politice foarte importante, iar prezența la dezbateri a comisarului european pentru Politică Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, care face parte din Executivul UE, contează foarte mult, în condițiile în care problema Republicii Moldova rămâne în vizorul său.

Expertul menționează două lucruri foarte importante care s-au întâmplat în Parlamentul European: „Primul lucru se referă la constatarea unei stări de fapt. Constatarea stării de fapt, de o manieră succintă, o putem spune așa – în ultimii ani, după criza miliardului furat, s-au făcut anumite progrese în sistemul bancar, în comerț, economie, dar, din păcate, lucrurile au degradat pe dimensiunea democratică, lucru foarte îngrijorător. În special, lucrul acesta a ieșit în evidență odată cu anularea alegerilor în municipiul Chișinău. Al doilea lucru important ține de perspectivă. Parlamentul European a transmis un mesaj foarte clar – Acordul de Asociere este un document obligatoriu, Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova, în special poporul ei, însă pentru aceasta este nevoie ca Republica Moldova să revină la normalitate. Revenirea la normalitate a Republicii Moldova este posibilă doar dacă preconizatele alegeri parlamentare, fixate pentru 24 februarie 2019, vor fi libere și corecte. După care lucrurile pot fi reluate și suspendarea finanțării Republicii Moldova va fi eliminată”.

Analistul politic Cornel Ciurea a declarat că această rezoluție este o aprofundare a criticii făcute în rezoluția emisă de Parlamentul European în luna iulie 2018, atunci când s-a decis suspendarea acordării ajutorului macrofinanciar, fiind menționată sarcina de monitorizare a procesului electoral viitor. „În fond, nimic nou nu aduce această rezoluție, decât adăugirea sau consolidarea părții critice. Această critică este mult mai dură și vizează, în special, aspectele politice din viața Republicii Moldova. Sigur, eu personal sunt tentat să cred că Parlamentul European și, în general, structurile europene dominate de Partidul Popular European, cade în păcatul politizării excesive a abordării față de Republica Moldova și nu doar. Vedem că alaltăieri în România s-a discutat foarte mult raportul Comisiei Europene în cadrul mecanismului de cooperare și verificare și aceeași reacție oarecum neclară, în societate românească și o anumită supărare din partea clasei politice care se află la guvernare. Atestăm același lucru și la noi”, a opiniat analistul.

Corneliu Ciurea susține că atunci când vine vorba despre aspectele de politizare, cu siguranță sar în ochi anumite aprecieri care trezesc o anumită confuzie pentru că nu sunt critice foarte clar țintite. Potrivit lui, un exemplu este că Parlamentul European sugerează realocarea fondurilor în direcția societății civile, presei independente și nu doar, ceea ce în opinia sa reprezintă o realocare destul de ciudată, care trădează anumite înclinații de politizare. De asemenea, spune analistul, Parlamentul European solicită publicarea celui de-al doilea raport Kroll și în acest caz este discutabil în ce măsură această sugestie este binevenită.

„Critica față de evoluțiile politice este totuși unilaterală și din punctul meu de vedere trădează viziunea partidelor de dreapta. Pentru mine este clar că există o influență puternică ce vine din partea partidelor noastre de dreapta în direcția PPE. Același lucru îl declară și partidele care se află la guvernare în România. Aceeași situație se observă cumva și în Polonia, și în alte state din Uniunea Europeană, doar că față de Republica Moldova, repet, tratamentul este și mai dur”, a declarat Cornel Ciurea, menționând că nu crede că aceste critici care se conțin în Rezoluție se vor converti în acțiuni concrete de penalizare a Republicii Moldova, ci mai degrabă este o intenție de creare a unui culoar favorabil pentru partidele de dreapta în viitoarele alegeri.