A revenit acasă pentru a DEZVOLTA R. Moldova

Are 32 de ani şi administrează o companie IT din satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă. Cu suportul Incubatorului de afaceri din raion, și-a pus la bătaie economiile pentru a-și lansa propria companie.

Este vorba despre Vitalie Bugaian care, în calitate de fost migrant, a avut parte de susţinerea financiară şi informaţională a programului PARE 1+1, finanţat de Uniunea Europeană (UE) prin intermediul Programului de Suport Bugetar ,,Stimularea Economică în Zonele Rurale”.

,,Îmi doream să am compania proprie de pe timpul când eram un angajat în IT. Cu toate că lucram în cadrul unei corporaţii mari din România, iar munca depusă era bine remunerată, am decis că e timpul să mă întorc acasă şi să fac ceva al meu”, susţine bărbatul.

A primit din partea Programului PARE 1+1 suma 45 de mii de lei, bani care l-au ajutat să acopere o parte din cheltuielile pentru deschiderea afacerii. ,,Astfel, din cei 90 de mii de lei investiţi, o jumătate din sumă mi-a fost returnată. Am simţit o uşurare, o parte din presiunea economică fiind luată de pe umerii noştri”, zice Vitalie Bugaian.

Fermă de prepeliţe la Borceag

Deşi avea abia împlinit majoratul, Denis Sava din satul Borceag, raionul Cahul, se gândea deja la afacerea proprie. Voia să deschidă o fermă de păsări, dar pentru că sunt prea multe pe piaţă, a decis să fie una de prepeliţe. A beneficiat şi el din partea programului de 200 de mii de lei, a cumpărat păsări şi s-a apucat de lucru. Trei ani au trecut de atunci, iar acum susţine că ,,uneori nu prea poate face faţă comenzilor”.

,,În primele trei luni de la lansarea afacerii nu puteam vinde nimic. Intrasem în depresie deja, dar în a patra lună am început să fim întrebaţi. Cel mai greu ne-a fost cu promovarea produselor noastre”, ne spune tânărul.

Pe moment, acesta are peste două mii de capete de prepeliţe şi se gândeşte deja să-şi mărească afacerea.

Afaceri pe bani europeni

Acestea sunt doar câteva istorii de succes în cadrul programelor europene. Astăzi, manageri de proiecte europene, oameni de afaceri, antreprenori şi studenţi şi-au dat întâlnire în cadrul unui Business Forum care a avut loc în oraşul Cahul, unde au discutat despre cum ar putea un antreprenor să beneficieze de un proiect finanţat de UE, care sunt paşii, regulile şi standardele de derulare a afacerilor în UE, dar şi despre beneficiile Acordului de Liber Schimb.

,,Cetăţenii trebuie să înţeleagă că acest Acord deschide noi perspective în diferite sectoare şi impune un şir de reforme care urmează a fi implementate în R. Moldova. Agricultura va beneficia mult de pe urma reducerilor taxelor pentru produsele agricole şi pentru produsele agricole procesate. Noi oportunităţi pe piaţa UE şi standarde mai înalte de producţie vor aduce investiţii, vor stimula modernizarea agriculturii şi vor îmbunătăţi condiţiile de muncă. Frica că produsele europene vor invada piaţa R. Moldova nu are nicio justificare, iar R. Moldova poate avea acorduri de liber schimb atât cu UE, cât şi cu Federaţia Rusă”, a spus ofiţerul pentru Comerţ de la Delegaţia Uniunii Europene în R. Moldova, Vasile Plămădeală.

Susţinere financiară pentru mii de întreprinderi

De asemenea, antreprenorii pot conta pe susţinere financiară şi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) . Până acum, BERD a oferit asistenţă financiară la peste 17 mii de întreprinderi din 25 de ţări. ,,Aici se oferă nu doar bani, dar şi consultanţă în afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, ajutăm companiile să-şi îmbunătăţească procesul decizional şi să reducă costurile. Punem clienţii în legătură cu consultanţi locali şi experţi internaţionali care pot oferi suport unei mari varietăţi de afaceri”, a spus reprezentantul BERD, Ion Serbuşca.

,,Sunt benevenite aceste întrevederi între antreprenori şi reprezentanţii instituţiilor europene de finanţare. Am face poate mult mai multe lucruri, dacă am fi mai bine informaţi. Ar fi bine venit să ne organizeze chiar nişte vizite peste hotare, în unele ţări din UE unde am putea încheia contracte directe cu firme din UE, pentru că acum cea mai mare problemă a noastră e realizarea mărfii pe care o obţinem. Dacă de bani mai facem rost, dar când obţinem produsul, eşti pus în dificultate şi nu ai unde să-l realizezi”, ne spune fermierul Ecaterina Vulpe din raionul Cahul.

Pe moment, în R. Moldova activează 11 Centre de informare europeană, localizate în principalele regiuni ale R. Moldova. De obicei, acestea sunt găzduite de către instituţii de învăţământ din localitate, astfel încât să fie asigurat accesul liber doritorilor de a se informa sau studia materialele oferite de UE.