Problemele veșnice ale moldovenilor

Punct de sprijin

Recent, Institutul Republican Internațional a prezentat datele unui sondaj efectuat în iunie.

Top – 3 probleme principale ale țării sunt deja tradiționale. Lipsa locurilor de muncă conduce detașat cu 43% din respondenți. Urmează veniturile mici cu 37%. Și încheie topul corupția cu 25%. Este ușor de observat că primele două probleme sunt de fapt una. Lipsa locurilor de muncă determină veniturile mici. În condițiile când doar unul din șase moldoveni este salariat (iar al doilea este pensionar), situația nu poate fi alta. De aceea, anume crearea locurilor de muncă trebuie să devină prioritatea nr.1 a viitoarei guvernări. În lipsa unei viziuni a Ministerului Economiei asupra rezolvării acestei probleme, lucrurile nu se vor schimba.

Urcarea corupției în clasament cred că se datorează în primul rând presei (despre care 71% din cetățeni au o opinie favorabilă, aceasta depășind chiar și biserica - 62%), care a reflectat multiple cazuri ale acestui flagel. Întrebați dacă consideră corupția o problemă, 81% o consideră problemă foarte mare și încă 14% - mare. Deci, în total 95%, ceea ce, sociologic vorbind, ar însemna – toți. Rezultă că societatea deja a conștientizat pericolul. A mai rămas o nimica toată – voința politică. De aceea și asta tot e prioritatea nr.1 (eu unul nu pot să spun sigur care e mai importantă) pentru viitoarea guvernare.

La nivel personal, la aceste probleme se mai adaugă și cea a sănătății. Problemele financiare și veniturile mici conduc cu 48%. Șomajul este considerat o problemă de 12% din cetățeni, iar sănătatea – de 8%.

La nivel de localitate, cea mai mare problemă o constituie drumurile – 40%. De unde ar trebui să tragem concluzia că trebuie reparate nu doar traseele naționale. Lipsa locurilor de muncă este actuală pentru fiecare al cincilea moldovean (22%). Urmează problema apei (10%) și cea sanitară (9%).

Lucrul Coaliției Proeuropene este apreciat pozitiv de 46% din moldoveni și negativ de 45%. Ceea ce lasă loc de interpretări în ajunul alegerilor. Activitatea Guvernului o aprobă 42% din respondenți, iar 52% o dezaprobă. La nivel de miniștri, o apreciere pozitivă o au doar doamnele – ministrul Educației 50%, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene 47% și ministrul Culturii 44%. Ceilalți miniștri sunt apreciați mai mult negativ decât pozitiv. Aici partidele ar trebui să fie atente și să promoveze mai insistent doamnele la funcții de răspundere.

Scorul electoral tot nu aduce mari surprize. Dacă alegerile ar fi avut loc duminica viitoare (adică în iunie), PCRM ar câștiga scrutinul cu 34% din voturi. PLDM ar acumula 25%, PD – 14% și PL – 11% din voturi. Partidul Socialiștilor (PS) și Partidul Nostru (PN) nu trec pragul, acumulând câte 4% din voturi. Deci, situația pentru moment ne sugerează că după alegeri cel mai probabil va fi creată AIE-3. Totuși, situația e în dinamică și activitatea actorilor politici ar putea schimba configurația. Faptul că PS și PN acumulează împreună 8% din voturi ar putea să-i stimuleze la constituirea unui bloc electoral. Acesta cu siguranță ar avea mai multe șanse să treacă pragul de 9%, decât fiecare în parte să depășească 6%. Același lucru s-ar putea întâmpla și pe dreapta, unde se risipesc multe voturi (și 1 din 4 se duce pe urmă la comuniști). Cine ar putea constitui acest bloc? Prin excludere (PD e pe centru-stânga, PL nu poate conviețui cu nimeni) rămâne PLDM.

Vor proceda sau nu partidele așa cum sugerează sondajele? Rămâne de văzut. Doar că partidele noastre sunt exact așa cum suntem noi. Iar orice construcție, unde moldoveni sunt mai mult decât unu, nu funcționează…