Alegeri europarlamentare în Republica Moldova

Contre-jour

Basarabenii trăiesc în aceste zile sentimente amestecate. Anularea vizelor de călătorie în spațiul european este o realitate și, cu siguranță, o bucurie pentru majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, dincolo de cârteli și scepticisme. E o șansă de care vor profita și adversarii integrării europene de la noi, cei ce și-au făcut un mod de existență din a blama Occidentul, din a fabrica o mitologie a răului (dușmanului) care stă să ne distrugă specificul național. Și aici se vede clar diferența dintre modelul de civilizație occidental – unul incluziv, pluralist, pacifist, evolutiv etc. – și valorile „lumii ruse”: autoritarismul, xenofobia, unanimitatea obligatorie a opiniilor, primatul statului în dauna libertăților individuale…

Pe de altă parte, mirosul de pulbere și pucioasă care bate dinspre Est, războiul ruso-ucrainean îi face pe moldoveni să se simtă amenințați. Și neliniștea aceasta e în creștere, pentru că nu știm încă ce planuri are Putin și camarila sa militaristă pentru „glorioasa lună mai”, când simbolistica victoriei rusești asupra fascismului le va ațâța spiritul războinic și pofta de teritorii străine. Vom vedea dacă sancțiunile Occidentului vor mai potoli avântul imperialist al Kremlinului sau invazia se va extinde… Oricum, nu poți trăi timorat, cu frica în sân, cu gândul la „drobul de sare”. Moldova are o agendă europeană de parcurs. După eliminarea vizelor, urmează semnarea în iunie a Acordului de Asociere și de Liber Schimb și ratificarea acestuia în Legislativul moldovean și de către statele-membre.

Alegerile europarlamentare din România, care se vor desfășura pe 25 mai, fac parte din același registru al stărilor de spirit pozitive. Acest scrutin nu implică statul Republica Moldova, dar îi antrenează pe cetățenii săi, pe moldovenii cu pașaport românesc, în calitate de alegători și, în premieră, de candidați. Și, fiind vorba de luna mai, e de presupus că numărul votanților, în comparație cu cel din 9 decembrie din 2012 (zi friguroasă, cu lapoviță și ninsoare), va spori. Meteorologia nu este singurul criteriu care va determina prezența la vot (și aici o analogie cu elanul civic din țările UE – de regulă, mai scăzut la europarlamentare – poate că nu se susține). Acum doi ani, în Moldova era vorba de alegeri pentru Parlamentul României, de chestiuni interne românești, la care basarabeanul este conectat mai mult sau mai puțin. De data aceasta, europarlamentarele completează trendul pro-occidental al Republicii Moldova, se înscriu în orizontul aspirațiilor cetățenilor săi. E o prefigurare și chiar un antrenament(acesta e privilegiul basarabeanului cu pașaport românesc!) pentru viitoarea calitate de membru al Uniunii Europene, un statut despre care se vorbește cu mai mult optimism la Chișinău. Mai ales că, recent, Parlamentul European a recunoscut, printr-un vot majoritar, dreptul Republicii Moldova de a depune cerere de aderare la UE.

***

Dincolo de schimbările de context general pe care le observăm, determinate și de pericolul agresiunii rusești, ne întrebăm cât de intensă, cât de relevantă va fi proaspăt lansata campanie electorală pentru scrutinul din 25 mai în Republica Moldova? Partidele românești, în listele cărora au intrat și candidați basarabeni, au o prezență modestă aici. Cel mai vizibil este Partidul Mișcarea Populară (PMP), cu o filială în Basarabia, care l-a inclus printre candidați la europarlamentare pe fostul deținut politic de la Tiraspol Alexandru Leșco. Liderul PMP, basarabeanul Eugen Tomac, care a câștigat cu un mare avans alegerile parlamentare din 2012 și care și-a deschis un birou parlamentar la Chișinău, mizează pe sprijinul declarat al președintelui Traian Băsescu. PDL, fostul partid de guvernământ din România, o are ca „vector de imagine” în Basarabia pe europarlamentara Monica Macovei, cunoscută drept unul dintre cei mai eficienți promotori ai integrării europene a Republicii Moldova și un luptător tenace pentru o justiție independentă și necoruptă pe ambele maluri ale Prutului. PNL-ul condus de Crin Antonescu a cooptat-o pe listă pe Ana Guțu, parlamentar moldovean și președinte al unei comisii în cadrul APCE. Locul 19 care i s-a rezervat, dar și imaginea negativă a PNL-ului printre intelectualii basarabeni, partid care l-a „produs” pe Andrei Marga – „terminatorul” ICR și „groparul” revistelor de cultură basarabene –, nu-i oferă doamnei Ana Guțu prea multe șanse în această bătălie electorală. Și PSD, partidul de guvernământ de la București, a inclus în listă un basarabean, pe Veaceslav Şaramet, medic stabilit la Craiova, însă acest partid nu are încă o aderență prea mare în stânga Prutului. Poate că finanțarea în ultimii doi ani a unor importante proiecte energetice și educaționale în Republica Moldova de către Guvernul român să aducă mai multe voturi formațiunii conduse de Victor Ponta.

***

Această dublă postură a basarabenilor cu cetățenie română, care vor vota la scrutinul european din 25 mai, transmite un mesaj puternic deopotrivă clasei politice de la București și de la Chișinău. „Atenție, suntem din ce în ce mai mulți și contăm. Vrem respect!”, le spun ei politicienilor de pe Dâmbovița. „Atenție, suntem mai mult decât niște simpli cetățeni care suportă politicile voastre, avem o alternativă. Vrem respect!” – le spun ei guvernanților de pe Bâc.

Cine îi va auzi mai bine?