Cum ne va scoate din ceaţă rochia Nataliei Cheptene

Antidot

…Ca să pui pe brânci Republica Moldova, nu e nevoie să-i declari război. E suficient să o bagi, pentru câteva zile, în ceaţă. Aşa cum se întâmplă acum…

Nu e o figură de stil - de trei zile încoace, ţara mea orbecăieşte la propriu. Peste satele şi oraşele noastre s-a lăsat o ceaţă densă şi lăptoasă - deh, aşa e iarna, iar uneori şi toamna, şi primăvara! Doar că, aşa cum se întâmplă cu mai orice fenomen natural firesc ce ne încearcă (căci e firesc să plouă vara şi să ningă iarna...), ceaţa din aceste zile a devenit o adevărată intemperie. O pacoste care, în pofida vizibilităţii minime care, în mod normal, ţi-o permit asemenea condiţii meteorologice, a readus la suprafaţă mai mute probleme - în mod special, pe cele ce ţin de libertatea şi de securitatea de deplasare.

Astfel, pe agendă au reapărut mai mereu dispărutele marcaje rutiere, mereu grăbiţii pietoni care traversează pe unde le trăsneşte şi mai ales avioanele care, în şi din mândra capitală europeană, nu aterizează şi nu decolează pe ceaţă. Adică, veşnica problemă privind proasta dotare a deja concesionatului Aeroport Chişinău. Care Aeroport, la rându-i, s-a transformat într-o mare şi haotică sală de aşteptare - una cu genericul „nu se ştie când şi până când”…

O prietenă este pe cale să rateze participarea la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. Nişte prieteni care se întorceau dintr-o ţară exotică au fost nevoiţi să aterizeze la Odesa şi, pentru că drumul de la Odesa la Chişinău nu făcea parte din itinerarul lor, au cam rebegit de frig. Palatul Naţional a anulat concertul unei formaţii din Rusia. Librăria din Centru a anulat lansarea cărţii lui Iulian Chifu - din cauza ceţii, nici autorul, nici vorbitorii nu au putut veni de la Bucureşti. „Sper că vom fi înţeleşi corect”, şi-au cerut organizatorii scuze de la cititori, de parcă nu Aeroportul Chişinău, ci Librăria s-ar face vinovată de lipsa, în aerogara nr. 1 a ţării, a tehnologiilor ce sfidează ceaţa.

Da, aşa ceva există (altminteri, la Londra, Amsterdam sau Stockholm nu ar mai ateriza niciun avion). O ştiu încă de prin martie 2007, dintr-o discuţie cu un responsabil din aviaţie. Este vorba de o instalaţie modernă care ghidează „prin ceaţă” avionul spre pista de aterizare. Şi costă o nimica toată pentru un asemenea business - vreo 100 de mii de euro. Cam cât două-trei maşini care, nefiind de lux, sunt protejate de noua politică bugetar-fiscală. Dar se vede că altele au fost priorităţile aviaţiei civile atunci, altele sunt şi acum, peste şapte ani. Din care cauză Republica Moldova rămâne, în continuare, ca o crăiasă medievală rătăcită în ceaţă. Şi cum să ajungă prinţii la ea să o salveze?

Dar dacă admitem că suma, într-adevăr, este mult prea mare şi rămân găuri neacoperite, le-aş sugera responsabililor din domeniu să apeleze la vedeta PRO TV Natalia Cheptene. Dacă tot - sfidând bunul-simţ şi o ţară sfâşiată între facturi, preţurile din magazine şi cele din farmacii - a ţinut să anunţe despre faptul că şi-a tras o rochie de 54 de mii de lei (mai puţin de 3 000 de euro, la cursul cu care ne fericeşte BNM astăzi), de ce amfitrioana serilor perfecte să nu dea o mână de ajutor şi Aeroportului şi… să-şi vândă rochia?

Căci, fiţi de acord: oricât de preţioasă ar fi o rochie, o vedetă adevărată, fie şi una locală şi foarte moldovenească, nu poate să o îmbrace mai mult de două-trei ori - nu dă bine la imaginea ei şi nici la cea a postului. Iar snoabe care să o cumpere se vor găsi destule în ţara asta, important să ştii să vinzi corect... Apoi, cu un Aeroport perfect funcţional pe orice vreme, să faci cu sufletul împăcat campanii despre „Moldova fără oameni”, care fug de aici de sărăcie.

P.S. Nu o cunosc foarte bine pe Natalia Cheptene, dar, din câte o cunosc, sunt convinsă că nu ar fi recurs la asemenea trucuri de capul ei. Deci, chiar dacă i-am invocat numele aici, sunt convinsă că „ştirea” cu rochia de 54 000 de lei este produsul, deci şi problema trustului mereu în goană după audienţă.