Societatea civilă a pus umărul la reforma educației din R. Moldova
Proiect // Au muncit cot la cot cu responsabili de la Ministerul Educației și au pledat pentru reforme raționale în educație
Reforma din sistemul educației, realizată în ultimii ani, a pus la treabă nu doar responsabilii în domeniu de la Ministerul Educației, dar și pe membrii societății civile. Cei din urmă vin să-i ajute pe cei de la minister, dar și să le arate ce e bine și ce e rău în ceea ce fac. Un exemplu elocvent în acest sens este derularea de mai bine de un an în R. Moldova a proiectului „Consolidarea politicilor educaționale și creșterea nivelului de susținere a acestora de către beneficiarii direcți și indirecți ai sistemului educațional”.
O mână de ajutor
„Noi considerăm că aportul societății civile poate fi unul de un real folos și nu unul de paradă, doar atunci când acest aport se bazează pe abordări profesioniste, nu pe declarații zgomotoase. Am pus mai mult accentul pe dezbaterile publice. Am avut peste zece întâlniri cu cadrele didactice, directorii de școli, funcționarii din cadrul direcțiilor raionale și municipale de învățământ, părinții etc. Le-am explicat ce reforme au loc în educație și i-am întrebat ce, în opinia lor, ar corespunde așteptărilor pe care le au. A fost o deschidere din partea lor și au susținut anumite reforme, dar am identificat acțiuni ale guvernării care nu se bucură de susținere”, ne-a spus Directorul de Programe al Institutului de Politici Publice (IPP), Anatol Gremalschi.
Sugestii și recomandări
Efortul celor implicați în proiect nu a fost în zadar. O bună parte din recomandările experților IPP a fost luată în calcul atunci când a fost elaborat Codul Educației, iar alte sugestii și recomandări își așteaptă rândul.
Printre recomandări se numără și revizuirea politicilor de elaborare, editare şi dotare a instituţiilor de învăţământ cu suporturi didactice, armonizarea sistemului de evaluare cu sistemul de predare, curriculumul naţional şi cu practica internaţională în domeniu, dar și consolidarea cadrului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare, eliminându-se din procesul de evaluare factorii administrativi şi politici.
O altă recomandare a fost crearea la nivel de raion sau municipiu a structurilor de evaluare externă a rezultatelor şcolare, fapt ce ar asigura realizarea unitară în toată ţara a politicilor educaţionale, oferindu-le astfel copiilor şanse egale la succesul în viaţă, dar și asigurarea durabilă a sistemului de învăţământ cu cadre didactice tinere.
De asemenea, experții recomandă și actualizarea curriculumului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, punându-se accent pe aspectele psihopedagogice ale procesului educaţional, pe managementul educaţional, pe lucrul cu copiii aflaţi în situaţii dificile și stimularea acelor unităţi de învăţământ care creează condiţii adecvate de învăţare centrată pe copil, inclusiv pentru copiii cu cerinţe educative speciale.
Potrivit lui Anatol Gremalschi, reformele în educație nu pot avea un impact vizibil imediat.
„Orice schimbare făcută în educație s-ar putea să se manifeste peste cinci sau chiar peste 10-15 ani. Chiar și așa, studiile efectuate au confirmat că opinia publică, în general, este mulțumită de calitatea reformelor în educație. Cu regret, foarte des reformele sunt percepute ca având mai mult un caracter artificial, impus de sus, și mentalitatea cetățeanului simplu ar putea fi exprimată prin fraza că „totul şi aşa este bine”. Oamenii nu înțeleg faptul că calitatea educației nu se resimte imediat, însă ea are un impact enorm asupra creșterii Produsului Intern Brut, creșterii nivelului de bunăstare a cetățeanului, modelelor de comportament, asupra culturii unei societăți”, ne-a mai spus Directorul de Programe de la IPP.
Nu vor să se implice în reforma educației
Regretabil, potrivit lui Anatol Gremalschi, este faptul că nivelul de participare a cetățeanului în realizarea educației în R. Moldova este unul foarte jos. Aceştia consideră că statul este obligat să presteze serviciul educațional, iar rolul lor este de consumator și nimic mai mult.
Cât privește complexitatea curriculei școlare, de care se plâng majoritatea elevilor și părinților, expertul în domeniu recunoaște acest fapt. Pe de altă parte, potrivit lui Anatol Gremalschi, „nu există studii științifice în care ar fi fost evaluat gradul de complexitate a curriculei”.
„Nu au fost făcute astfel de studii. În lipsa unui suport științific, evident că-ți vine foarte greu să dai niște recomandări. Am făcut o recomandare în acest sens Ministerului Educației să inițieze efectuarea unor astfel de studii”, susține Directorul de Programe de la IPP.
Notă: În articol au fost utilizate materialele Proiectului „Consolidarea politicilor educaționale și creșterea nivelului de susținere a acestora de către beneficiarii direcți și indirecți ai sistemului educațional”, finanțat de Fundațiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundației Soros-Moldova și desfășurat în parteneriat cu Ministerul Educației. Opiniile din acest articol aparțin autorilor și nu reflectă în mod neapărat pozițiile Institutului de Politici Publice, Fundației pentru o Societate Deschisă, Fundației Soros-Moldova și Ministerului Educației.
Jim Carrey a desenat o caricatură a Melaniei Trump care a pus Twitter-ul pe jar
Cât valorează inelul de logodnă personalizat primit de Maria Sharapova
Cum le-a schimbat trecerea timpului pe cele mai frumoase actrițe de la Hollywood. Imagini vechi de peste 20 de ani